Mediul online, adesea un mijloc recreativ pentru copii și adolescenți, poate deveni un pericol pentru aceștia, care pot fi manipulați de dezvoltatorii jocurilor video să participe cu sume importante pentru a avansa mult mai rapid în joc.
Compania care a creat Fortnite, unul dintre cele mai populare jocuri video, a fost amendată cu o jumătate de miliard de dolari, întrucât a colectat ilegal informații personale ale jucătorilor minori.
Decizia vine în urma unei investigații a Comisei Federale pentru Comerț a SUA, care a dezvăluit faptul că Epic Games a colectat ilegal informații personale ale copiilor și a manipulat clienții pentru a-i determina să facă așa numitele achiziții pentru a progresa în joc.
Compania va plăti o amendă de 275 de milioane de dolari pentru încălcarea unei legi privind confidențialitatea informațiilor copiilor. De asemenea, Epic Games vă plăti alte 245 de milioane de dolari pentru a rambursa consumatorii păcăliți de mecanismele jocului și care au făcut achiziții pe care nu intenționau să le facă, a precizat Comisia.
Tudor Galoș, expert GDPR a vorbit la Euronews România despre modalitățile prin care companiile profită din faptul că nu onorează principiile regulamentului de protecție a datelor cu caracter personal și despre cum părinții îi pot feri pe cei mici de breșele industriei jocurilor video.
„Această amendă dă un semnal în industrie: Nu mai tolerăm așa ceva. Există niște concepte importante, în GDPR - Data Protection by design and by default, respectiv, în momentul în care concepi un sistem care prelucrează date personale, el trebuie să respecte toate principiile regulamentului de protecție a datelor, din prima clipă, nu după aceea să repari. Iar Fortnite avea niște probleme – dark patterns”, spune Tudor Galoș.
Ce sunt Dark patterns?
Dark patterns se refera la tehnici online de înșelătorie folosite pentru a împinge utilizatorii să facă lucruri pe care nu intenționau să le facă – să consume bani reali în jocuri, să petreacă foarte mult timp pe platforma beneficiarului.
Potrivit expertului în GDPR Fortnite, dincolo de Dark paterns, permitea oricui să pornească opțiunea video, conversație audio sau text, astfel că mulți copii care s-au jucat au fost abuzați, traumatizați, amenințați.
„Există traume concrete acolo. Acolo e problema. Fortnite e doar unul dintre aceste jocuri”.
Controlul parental – reguli digitale pentru a proteja copiii
„Părinții cred că cel mic este într-un loc de siguranță, dar nu este, sunt pedofili, abuzatori și, atunci, el e expus. Există software-uri de parental control care își fac treaba foarte bine. În cazul Fortnite, în modul în care era proiectat jocul, era greu să dezinstalezi aceste facilități. Ele trebuiau aprobate explicit înainte să pornească jocul, dinainte ca acel copil să fie amenințat. Acest lucru nu se putea face, acum clar se poate face și dă un semnal în toata industria că nu se mai poate tolera așa ceva.
Sunt multe jocuri unde cu parental controls. Și eu primesc de la fiica mea că vrea să instaleze un nou feature, o aplicație, iar eu decid, ca părinte informat, ce poate face și ce nu. Aceste controale de tip parental sunt în industrie de 12-13 ani, dar lumea nu le folosește. Sunt părinți care spun că au încredere în copii. Nu e vorba de asta, e vorba că el nu poate discerne, nu are mecanismele de apărare pe care noi adulții le avem. Nu înțeleg că ceva rău se poate întâmpla acolo. Folosim mecanismele pentru binele lor, nu pentru a-i cenzura.”
Cum pot fi sancționate companiile pentru încălcarea confidențialității persoanelor fizice
Tudor Galoș, expert GDPR: „Autoritatea ar trebui să spună să fie ștearsă toată baza de date, dacă ai colectat date incorect. Iar dacă businessul tău se baza pe monetizarea acelei baze de date, ți-ai pierdut sursa de venit, inclusiv salarizarea. Autoritatea poate cere asta. Când vin măsurile colective, să ștergi conturi, acelea pot să doară mult mai tare. Amenda s-ar putea să fie mai nimic”.
Potrivit expertului, România e a treia autoritate care a dat cele mai multe amenzi GDPR din Uniunea Europeană, dar amenzile sunt mici, 1.000-2.000 de euro.
„În zona bancară s-au dat amenzi de peste o sută de mii de euro în România. În rest, au fost și amenzi la 15-20 de mii de euro, dar majoritatea sunt 1.500-2.000 de euro. Legea e mai dură în țări, precum Franța sau Spania, unde se dau amenzi frecvent, pentru notificări care unora li se par destul de light. Nivelul amenzilor crește ușor și în România.”
