Comunități de energie. Un concept abstract încă pentru România, dar nu și pentru Spania. Mii de oameni își creează propria energie în comunități restrânse cu ajutorul soarelui sau a vântului. Nu doar ca produc energie curată, dar și reduc considerabil facturile la energie. Uniunea Europeană susține astfel de comunități, motiv pentru care a dat o directivă în acest sens în 2019. Însă nu toate țările au implementat-o până la capăt.
Comunitățile de energie sunt exact ce par a fi. Orice grup de oameni poate să aplice pentru fonduri europene sau naționale și să producă energie verde. Ce fac cu energia, depinde de ei. Pot să o folosească sau să o dea mai departe în rețea. Ușor de spus, greu de făcut. Dar spaniolii ne arată că se poate, iar în Catalonia am întâlnit mai multe modele. În Osona, o regiune care se află la o oră de Barcelona, locuiesc mai puțin de 150.000 de oameni în cele 50 de municipii. Aproape 30 dintre ele au comunități de energie. Totul a pornit de la dorința oamenilor de a deveni independenți de fluctuațiile pieței energetice sau de interesele marilor companii.
Paul Panella, tehnician pentru comunitățile de energie: „În ultimii doi ani am avut prețuri foarte mari în Spania. Mulți oameni au fost speriați. Ce oferă comunitățile de energie este stabilitatea unui preț fix. Dacă tu deții o instalație de panouri fotovoltaice, ai un cost fix pentru 25, 30, 40 de ani.”
Și deși în Spania piața energiei regenerabile era în plină creștere, mulți dintre prosumatori nu își mai primeau banii înapoi, iar criza energetică i-a făcut să se gândească la energia din propriile case, nu la ce dădeau înapoi în rețea.
Ester Coma, Consilier de mediu și tranziție energetică: „Ne-am răzgândit și am zis „Ok, nu ne putem baza pe fonduri sau pe promisiuni că ne vom recupera banii.” Așa că a trebuit să ne mobilizăm și să promovăm consumul propriu de energie. Astfel reducem cantitatea de energie pe care o dăm în sistem și păstrăm mai multă pentru noi.”
Cum funcționează comunitățile de energie din Spania
Giuseppe are 37 de ani și a trăit în capitala regiunii, Vic, aproape toată viața lui. Recent a cumpărat o casă și a renovat-o cu gândul la viitorul copiilor lui.
Giuseppe Porta, localnic din Vic: „Am decis să cheltuim mai mulți bani pe izolație, pe o pompă de căldură, becuri LED, care să ne ajute să salvăm mult mai multă energie. Acesta este și motivul pentru care am ales să fim parte din comunitatea de energie. Să ne implicăm în schimbarea lucrurile și să le facem altfel față de cum erau făcute până acum.”
Casa lui este umbrită de alte clădiri mai înalte, așa că nu a putut să își instaleze panouri fotovoltaice. Dar a putut să intre în comunitatea de energie locală.
Giuseppe Porta, localnic din Vic: „Bineînțeles că este important să ai costuri mai mici, dar este crucial ca energia pe care o folosești să fie generată la mai puțin de doi kilometri de tine. Asta are un impact imens asupra sectorului energetic.”
Cum funcționează? Autoritățile locale au creat o cooperativă în care poate să se înscrie localnicii. Costă 100 de euro, iar dacă vrei să ieși, îți primești banii înapoi. Mai apoi au aplicat pentru fonduri europene și naționale, iar autoritățile locale au pus la dispoziție acoperișurile clădirilor publice pentru instalarea panourilor fotovoltaice. În schimb, acestea se aprovizionează cu energia creată, dar nu au voie să facă vreun profit din asta. Totul merge în comunitate, pe o rază de 2 km. Și cu cât consumi mai multă energie în timpul zilei, cu atât factura e mai mică. În unele cazuri, chiar și de șase ori. Dar pentru mulți, nu acesta a fost obiectivul principal.
Ramón Roig, președintele și inițiatorul comunității de energie Balenya Sostenible: „Obiectivul a fost practic să facem o schimbare de paradigmă, ceva diferit față de ce suntem obișnuiți. De la un model de firme care dețin monopolul, firme de gaz natural, la un model în care să fim capabili să ne generăm propria energie. Și mai mult, ca aceasta să fie la kilometrul zero, în apropierea noastră.”
Tehnic, totul se leagă de rețeaua deja existentă - cablurile de înaltă tensiune. Tot ce trebuie adăugat este un contor care monitorizează energia generată și împărțită cu vecinii.
În Balenya, la câțiva kilometri de Vic, se află o altă comunitate. Școala publică din orășel a pus la dispoziție oamenilor acoperișul clădirii și terenul de fotbal pentru a instala panouri solare. Cei peste 450.000 de kw produși într-un an merg direct în casele a peste 190 de familii, la un preț fix, redus. Dacă în Spania un kw/oră costă în mediu 19 cenți, pe localnicii din Balenya îi costă 15 cenți. Iar acest preț scade în timp. Dar panourile solare de pe școală joacă un rol important și în educația de mediu.
Dolo Riera, învățătoare: „Pentru școală este foarte interesant. Este o parte foarte importantă pentru oraș, dar este și foarte important să lucrăm cu studenții și să implementăm astfel de lucruri în educație.”
O instalație de 100 kw ajunge până la 100.000 de euro
Toate proiectele au la bază împrumuturi sau fonduri. Pe lângă cele europene, Ministerul de tranziție energetică al Spaniei a pus la dispoziție propriile fonduri pentru dezvoltarea comunităților energetice. Acestea sunt cruciale, spun oamenii din comunitate. De exemplu, pentru o instalație fotovoltaică de 100 kw, care înseamnă oriunde între 150 și 250 de panouri solare, o comunitate ajunge să plătească și 100.000 de euro. Dar nici în Spania, sistemul nu e perfect până la capăt. Aici, în Balenya, există 5 instalații diferite de panouri fotovoltaice, dar numai una este pusă în funcțiune.
Paul Panella, tehnician pentru comunitățile de energie: „Acest proces durează un an și jumătate. Cel puțin asta este media în Spania, dar poate să dureze un an sau chiar doi. Și devine destul de greu în cazul în care comunitatea de energie are și un împrumut bancar pe care trebuie să îl plătească înapoi.”
Problema de care se lovesc spaniolii le este bine cunoscută și românilor. Dosarul cu șină.
Santi Martínez Farrero, Reprezentant firmă de întreținere: „Încă trebuie să se îmbunătățească sistemul. Suntem în era inteligenței artificiale și încă trebuie să facem hârtii ca să declarăm contorul tău și al tău. Nu are niciun sens. Asta ar trebui să meargă automat.”
Dar spaniolii nu renunță. Beneficiile pentru comunitate merită efortul.
Andrei Crăciun, Coordonator de programe comunități de energie Greenpeace România: „Comunitățile de energie păstrează, creează locuri de muncă la nivel local. Acolo unde avem comunități de energie avem și companii și firme care se ocupă cu întreținerea instalațiilor, sunt create locuri de muncă, resursele financiare circulă în comunitate, la nivel local sunt păstrate în comunitate.Comunitățile de energie sunt o modalitate prin care familiile vulnerabile, cetățenii cu venituri mai reduse se pot proteja în fața sărăciei energetice.”
În Balenya, 10% din energia produsă în comunitate merge spre familiile care nu și-o permit. Autoritățile locale plătesc taxa inițială de înscriere în cooperativă și astfel, toți oamenii pot să beneficieze de energie gratuită. Mai mult, oricine poate să folosească mașinile electrice cumpărate pentru orășel, care se încarcă tot cu ajutorul energiei create de soare. Din fericire, spaniolii nu duc lipsă de asta.
Paul Panella - tehnician pentru comunitatile de energie: „Aici, în Spania, avem mult soare și este mult mai ieftin să produci electricitate cu ajutorul soarelui decât cu ajutorul cărbunelui, al energiei nucleare sau a gazului. Așa că și marile companii investesc în resurse regenerabile. Nu e vorba doar de comunitățile de energie sau doar de marile companii. Toată lumea investește acum în energie verde pentru că din punct de vedere economic sunt mult mai productive decât resursele care poluează.”
Alte comunități de energie au făcut un pas și mai departe. La periferia Barcelonei, în Viladecans, oamenii au inventat și o monedă locală, legală. Villawatul.
Jordi Mazon, technician al comunității Vilawatt: „Avem o monedă locală, legală. O monedă vilawatt este egală cu un euro. Iar oamenii pot să primească aceste monezi. Când salvezi energie și când ajuți cu tranziția energetică, oamenii primesc aceste monezi. Odată primite ele pot fi folosite la supermarketul local. Acesta este și un model de economie circulară.”
Aici nu a fost nevoie de autorități locale. Oamenii pur și simplu au venit laolaltă și au creat o comunitate. Cu cât sunt mai mulți, cu atât sunt mai ieftine facturile.
Jordi Mazon, technician al comunității Vilawatt: „Aici, în Viladecans, o persoană care face parte din comunitate și folosește această energie, poate să salveze aproximativ 2000 de euro în fiecare an. Sunt bani, dar nu sunt foarte mulți. Devine din ce în ce mai ieftin cu cât instalăm mai multe panouri fotovoltaice.”
Dar la fel ca și în alte comunități, oamenii au fost motivați mai degrabă de dorința de a fi independenți. Pentru că energia este precum aerul și nu ar trebui să stea în mâinile marilor companii.
Jordi Mazon, technician Vilavat: „Acesta este cel mai important lucru. Vorbim de o schimbare a cum percep oamenii energia. Energia nu mai este un lux. Este un bun public, necesar pentru dezvoltarea oamenilor și companiilor. Energia este precum apa, precum pământul. Avem nevoie de energie și trebuie să fie accesibilă.”
Viure de l’aire, singura comunitate energetică eoliană din sudul Europei
Dacă până acum am văzut ce poate să facă soarele, ne uităm și la puterea vântului.
Această instalație eoliană a fost construită cu ajutorul familiilor din Pujalt, o regiune din Catalonia, din nord-estul Spaniei. Viure de l’aire sau trăind cu aer, este singura comunitate energetică eoliană din sudul Europei. În fiecare an, această instalație previne emiterea a peste 7000 de tone de dioxid de carbon în atmosferă.
Maria Prado, expert în energie Greenpeace Spania: „Această instalație eoliană este de 2.6 mw și oferă electricitate la peste 1000 de familii. Acest lucru este extraordinar. Și asta se face doar prin acest efort împărțit de a face ceva pentru planetă, pentru buzunarul tău și pentru a avea un efect pozitiv asupra mediului. Înseamnă că fiecare kw pe care îl folosești acasă provine din surse, din surse care nu emană emisii care încălzesc planeta. Înseamnă că este energie curată.”
Cel mai curat tip de energie este atunci când e făcut din surse regenerabile, chiar lângă tine, nu la mii de kilometri distanță. Dar aici modelul de comunitate energetică este ușor diferit. Cele 600 de familii din Pujalt au investit aproape 3 milioane de euro pentru această instalație eoliană. Momentan nu o consumă ei. Doar o produc și o dau mai departe până în apartamentele din Barcelona.
Pere Masana, primarul din Pujalt: „Aici avem două modele. Unul pe care l-am implementat, în care companiile au venit și au generat energie cu ajutorul vântului, dar fără un venit pentru noi, în afară de banii pe care i-am primit pentru închirierea terenurilor. Și al doilea model care a permis oamenilor să facă propriile investiții și să facă un profit din energie verde. Deci aici, partenerii au un profit în funcție de cât au contribuit economic și au și satisfacția că produc energie curată.”
Comisia Europeană laudă comunitățile de energie din Spania
Planurile comunității sunt ca în viitorul apropiat să consume și ei din energia pe care o produc la o aruncătură de băț de propriile case. Comisia Europeană laudă comunitățile energetice din Spania, care au devenit un exemplu pe întreg continentul. Într-un răspuns oficial pentru Euronews România, Comisia Europeană declară că astfel de proiecte încurajează oamenii să facă tranziția spre energie verde, să beneficieze de costuri reduse, să reducă sărăcia energetică și să creeze oportunități de locuri de muncă.
Comisia Europeană: „Comisia Europeană aplaudă eforturile Spaniei de a-și ajuta cetățenii să implementeze și să dezvolte comunități de energie, atât la nivel național, cât și la nivel local. Unul dintre motivele principale care a dus la dezvoltarea accelerată a comunităților de energie în Spania a fost legislația care prevede consumul colectiv și care permite comunităților de energie regenerabilă să împartă energia produsă cu ceilalți vecini. Mai mult, Spania are multiple măsuri de reglementare și investiție pentru aceste comunități în planul său de Redresare și Reziliență.”
Comunitățile de energie verde sunt o parte crucială pentru a ne atinge țintele de zero emisii. Peste 50% din energia produsă în Uniunea Europeană ar putea sa provină din astfel de proiecte până în 2050.
Mesajul din partea Uniunii este clar. Dacă vrem să atingem neutralitatea climatică și să păstrăm creșterea medie a temperaturii sub 1.5 grade Celsius, o țintă globală prin acordul de la Paris, trebuie să schimbăm modul în care producem energia.
Andrei Crăciun, Coordonator de programe comunități de energie Greenpeace România: „Sistemele energetice tradiționale, centralizate, ca să spun așa, bazate pe folosirea combustibililor fosili, din păcate, ne-au adus în această situație disperată în care ne aflăm, și anume foarte multe provocări legate de schimbările climatice. Energia produsă pe bază de combustibili fosili înseamnă poluarea aerului, poluarea pământului, poluarea apei și creșterea temperaturilor.”
În țările în care există comunități de energie, studiile Comisiei Europene arată că prețul facturilor la energie a scăzut cu aproximativ 60% și că investiția a fost recuperată între 2 și 7 ani. Aproape un milion de europeni fac parte din peste 9000 de comunități energetice în Europa. Cele mai multe se află în cele mai dezvoltate țări. Însă în partea de Est a Europei sunt mai puțin de 150 de astfel de comunități.
De ce se poate în Spania și nu în România?
Dacă revenim în România și privim spre comunitățile de aici, găsim 21 de inițiative. Proiecte concrete sunt doar două. Dar de ce se poate în Spania și nu în România? Diferența o face legea. Comisia Europeană a dat o directivă în 2019 prin care susține astfel de comunități și obligă statele membre la rândul lor să susțină implementarea acestor proiecte. România a transpus directiva pe ultima sută de metri în 2022, însă nu până la capăt.
Andrei Crăciun, Coordonator de programe comunități de energie Greenpeace România: „Acea directivă nu a fost însoțită și de reglementări mult mai concrete, de niște norme de aplicare care să explice oamenilor, distribuitorilor, furnizorilor cum anume pot fi puse în practică astfel de proiecte. Unitățile de energie au nevoie de un cadru care să le permită, unu la mână, să se înființeze și doi la mână, să funcționeze. Ne putem imagina, de exemplu, înființarea unei comunități de energie precum crearea unei construcții a unei case. Nu putem să construim o casă dacă nu avem niște schițe, niște planuri și nu obținem niște aprobări de la primărie, de exemplu.”
Ministerul Energiei declară pentru Euronews România că reglementările necesare vor fi identificate în perioada următoare. O promisiune pe care o face de anul trecut.
Dan Drăgan, Secretar de Stat în Ministerul Energiei: „Mă aștept ca în perioada următoare, în trimestrul doi sau pe parcursul acestei acestei veri, ele să fie implementate pentru a ajuta la o dezvoltare mai accelerată a acestor comunități de energie.”
Unii români nu s-au dat bătuți. Din cele 21 de inițiative, cele două proiecte concrete sunt o cooperativă care vinde energia mai departe și o comunitate mică în Capitală, „Între vecini”. Mai mulți locatari din sectorul 6 al Bucureștiului, au instalat panouri fotovoltaice pe acoperișul blocului. În scurt timp aceștia au devenit prosumatori. Proiectul pilot a început în 2022, iar Asociația Între Vecini a investit 9000 de euro în panourile fotovoltaice.
Eliza Bârnea, Reprezentant Între Vecini: „Este contribuția noastră, a fiecăruia, în tranziția spre o economie care nu este dependentă de combustibili fosil și printr-un sistem care este democratic și descentralizat.”
Vecinii au fost încurajați de una dintre locatare, Nadia Crânganu.
Nadia Crânganu, cenzor în cadrul asociației de proprietari: „Știm că ăsta este viitorul și vrem să facem parte să sau să să ne facem partea noastră în acest proiect de viitor. Și da, adică totul e din ce în ce mai scump și suntem într-un sistem în care n-avem prea multe opțiuni și atunci a venit așa ca o opțiune.”
Deși este o comunitate care produce energie, legea din România încă nu le permite să o partajeze între vecini. Energia este folosită doar pentru părțile comune din bloc iar surplusul merge în rețea.
Valentin Niculae, expert de energie: „În acest moment practic se pot alimenta spațiile comune și practic pe rubrica de cheltuieli de la întreținere unde avem capitolul aferent energiei electrice, locuitorii nu vor mai plăti nimic, sau foarte puțin.”
Deși sunt doritori să poată să folosească energia și în propriile case, locatarii din sectorul 6 mai au de așteptat.
Andrei Crăciun, coordonator de programe comunități de energie Greenpeace România: „Dacă ar fi existat posibilitatea ca ei să facă partajare de energie, oamenii din acel bloc ar fi putut să folosească energia produsă pentru a spăla vase, pentru a-și răci apartamentele. Acesta este un exemplu foarte concret de ce este nevoie de această legislație.”
Conform datelor oficiale de la Autoritatea Națională de reglementare a Energiei, numărul de prosumatori în România a depășit 110.000 anul acesta. În total, aceștia au o capacitate de peste 1400 de megawați, adică echivalentul celor două unități nucleare de la Cernavodă. Experții în energie spun că următorul pas pentru aceștia este să se organizeze în comunități de energie. Ultimele date Eurostat arată că pentru aproape jumătate dintre români facturile la energie sunt o povară. Exemplele din alte țări europene ne-ar putea da un licăr de speranță că se poate și la noi. Avem capacitatea. E nevoie doar de fonduri și de legislație.
