Cele mai mari minusuri ale rachetelor ATACMS și câte ar fi primit Ucraina. Pentagonul și experții dau detalii

Americanii le-au permis ucrainenilor să lovească în Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune, după cum a anunțat Joe Biden, duminică seară. Decizia a fost însă luată tardiv, după cum consideră unii specialiști, deși ucrainenii aveau deja rachetele. Între timp, rușii spun că Ucraina chiar a folosit deja câteva rachete ATACMS, pentru lovituri în zona Briansk.

Cu toate că astfel de proiectile sunt recunoscute pentru precizie și viteză, rușii susțin că au interceptat acele lovituri. De altfel, mulți experți au spus, de mai multe ori, că Rusia se va adapta și vor avea timp să se pregătească să le contracareze, dacă decizia americanilor continuă să fie întârziată. Se pare însă că au făcut-o, după propriile lor spuse.

Cele mai mari minusuri ale rachetelor ATACMS

Aceste rachete ATACMS au însă și unele minusuri. În acest context, specialiștii au făcut câteva precizări.

În primul rând, o astfel de rachetă este extrem de scumpă, ceea ce a confirmat chiar purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, Sabrina Singh. Conform producătorului Lockheed Martin, prețul unei rachete ATACMS variază, în funcție de variantă, de la 820.000 de dolari, până la 1,7 milioane de dolari.

Din acest motiv, „diferite țări pot produce un număr limitat de astfel de rachete”, așa cum a spus Sabrina Singh. Astfel, potrivit mai multor experți, numărul mic de rachete ATACMS furnizate Ucrainei are drept cauză și acest aspect. Și ucrainenii nu vor primi prea multe nici de acum încolo, după cele spuse de Pentagon, care subliniază că Statele Unite ale Americii nu își vor reduce stocurile de rachete ATACMS „sub nivelul nevoilor proprii”.

Analistul canadian Colby Badhwar, specialist pe domeniul militar, a precizat că, până în decembrie 2023, Statele Unite aveau „în jur de 2.400 de rachete cu rază mai lungă de acțiune, dintre care aproximativ jumătate nu mai erau operaționale”. Însă în decurs de un an, americanii și-au completat stocul cu peste 500 de rachete ATACMS. Dar chiar și în aceste condiții, Pentagonul nu poate să furnizeze Ucrainei un număr prea mare.

Reputatul general Ben Hodges, fost comandant al forțelor NATO în Europa, a subliniat tocmai necesitatea Ucrainei de a avea cât mai multe rachete.

„Poți provoca pierderi masive dacă ai suficiente arme de precizie, care pot distruge cartierul general, logistica și artileria”, a spus Ben Hodges, potrivit presei americane.

Astfel, ucrainenii trebuie să utilizeze eficient rachetele pe care le au și să nu facă risipă. În aceste condiții, experții au explicat cât de importante pot fi aceste rachete pentru Ucraina, în contextul actual.

„Ridicarea parțială a interdicțiilor privind utilizarea de către Ucraina a armelor cu rază mai lungă de acțiune, furnizate de Occident, împotriva țintelor militare din regiunea Kursk, nu va ține forțele ruse la adăpost pe teritoriul Rusiei, pentru că sute de alte ținte militare rămân în raza ATACMS, în alte regiuni de frontieră rusești”, susțin specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Australianul Mick Ryan, un general-maior în retragere, a răspuns la o altă întrebare extrem de importantă și care privește posibilitatea de escladare, în sensul că Rusia ar putea ataca statele NATO, după această decizie a americanilor, de a le permite ucrainenilor să lovească ținte din Rusia: „Aceasta este doar o acțiune de aliniere la ceea ce rușii fac din prima zi”.

El este convins că Armata Moscovei a avut timp să se pregătească, dacă avem în vedere că decizia americanilor a fost tardivă: „Este o veste bună, dar, la fel ca în cazul multor decizii ale SUA în acest război, și această decizie a fost prea lentă și i-a permis lui Putin să fie mai bine pregătit și să schimbe politica”.

Aceeași poziție a avut-o și Daniel Fried, fost secretar de stat adjunct al SUA: „În sfârșit, o decizie bună, dar e prea târziu”.

Decizia tardivă a administrației Joe Biden a fost criticată și de Kurt Volker, fost trimis special al administrației Trump pentru Ucraina și fost ambasador al SUA la NATO. El spune că SUA au impus, nejustificat, restricții unilaterale privind autoapărarea Ucrainei, care sunt „dincolo de orice cerințe ale dreptului internațional”.

Câte rachete ATACMS ar avea Ucraina

Până în prezent, există doar două livrări cunoscute de rachete ATACMS: una la sfârșitul lui 2023, cu versiunile mai vechi, cu rază mai scurtă de acțiune (până la 160 km) și una livrată în secret în martie 2024, cu versiuni cu rază mai lungă (309 km ), conform publicației Kyiv Post.

Deși Kievul și Washingtonul nu au confirmat numărul oficial de rachete ATACMS transferate în Ucraina, sursa citată suisține că ar fi vorba de aproximativ 50.

În prima tranșă, cea din 2023, se estimează că Ucraina a primit „mai puțin de 12” ATACMS mai vechi, cu toate că oficialii americani au spus că este „un număr semnificativ” de versiuni cu rază mai lungă, într-un pachet de ajutor de 300 de milioane de dolari.

La acea vreme, experții bănuiau că pachetul includea și rachete antiaeriene Stinger, muniție pentru sistemele de rachete HIMARS, fabricate în SUA, precum și obuze de artilerie de 155 mm și 105 mm. De asemenea, au mai fost trimise 84 de sisteme antitanc, muniții pentru arme de calibru mic și piese de schimb pentru alte echipamente auxiliare.

Însă se pune și întrebarea câte rachete ATACMS au folosit ucrainenii până acum, pe propriul teritoriu. Din datele disponibile, la începutul lunii octombrie, Armata Kievului a lovit o stație radar rusă „Nebo-M”, cu rachete ATACMS. Totodată, în iulie, într-o lovitură asupra bazei aeriene Saki, din Crimeea, ar fi fost folosite tot ATACMS. Apoi, pe 16 iulie, patru ATACMS M39, cu focoase cu dispersie, au lovit un lansator de rachete rusesc S-300, în apropiere de Mariupol.

La sfârșitul lunii iunie, o rachetă ATACMS a lovit un sistem antiaerian rusesc S-500. Mai devreme în acest an, în luna mai, experții bănuiesc că ucrainenii au mai folosit rachete ATACMS pentru a lovi o bază de lângă Luhansk. Tot în mai și tot cu ATACMS, a fost lovită baza Belbek, din Crimeea.