Decizia mult așteptată de ucraineni a fost luată de către Joe Biden, iar Ucraina are permisiunea de a ataca în interiorul teritoriului Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune, conform publicației New York Times. Vestea a fost confirmată și de trei surse familiare cu această chestiune, sub protecția anonimatului, citate de Reuters.
Primele atacuri ar urma să fie făcute „zilele următoare”, însă sursele respective nu au dat detalii, iar Casa Albă a refuzat să comenteze deocamdată.
Ucraina a primit permisiunea SUA de a lovi Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune
Este o schimbare extrem de importantă în ceea ce privește politica americanilor față de războiul din Ucraina și ea ar putea fi interpretată ca o necesitate urgentă care are legătură cu alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA. El a precizat că va pune capăt războiului „în 24 de ore” dacă va fi ales ca președinte. Trump a susținut de mai multe ori că acest conflict nici nu ar fi început dacă el era la Casa Albă, în locul lui Biden.
Acceptul primit de ucraineni vine cu două luni înainte ca Donald Trump să-și preia mandatul de președinte, ceea ce se va întâmpla pe 20 ianuarie 2025.
Volodimir Zelenski a insistat de mai multe ori asupra necesității ca țara sa să poată lovi ținte militare din Rusia, însă americanii au evitat să-și dea acceptul de teamă ca războiul să nu escaladeze.
Însă trebuie precizat că totul vine în contextul în care rușii au apelat deja la peste 10.000 de militari din Coreea de Nord, dislocați mai ales pe frontul din Kursk, teritoriu cucerit de ucraineni încă de pe 6 august și realizat tocmai ca Ucraina să aibă „monedă de schimb” pentru cuceririle rușilor.
Iar primele ținte ale rachetelor ar urma să fie chiar în Kursk, pentru a avertiza nord-coreenii că vor avea pierderi mari dacă vor mai ajuta Rusia în acea zonă, dar și pentru că rușii se pregătesc să trimită 50.000 de militari pentru a recuceri zona până la finalul anului.
Rachetele ATACMS pot lovi teritoriul Rusiei
Până acum, se vorbea de așa-numita „restricție ATACMS”, pentru că, după toate probabilitățile, rachetele ATACMS (Army Tactical Missile Systems) vor fi cele folosite, în principal. Ele au o rază de acțiune de până la 309 kilometri și sunt recunoscute pentru precizia lor. Rachetele s-ar afla deja în Ucraina încă din 2023.
- Rămâne de văzut dacă și germanii vor furniza ucrainenilor temutele sisteme de rachetă Taurus, capabile să lovească ținte la 500 de kilometri și cu o precizie foarte mare.
Lovirea Rusiei cu rachete ATACMS ar putea să schimbe cursul actual al războiului, care va împlini trei ani în februarie și care s-a transformat într-unul de uzură, menit să epuizeze trupele ucrainene, având în vedere că rușii au superioritate numerică de 3 la 1, dar și armament mai mult. Această decizie ar putea ajuta Ucraina, mai ales că rușii continuă să cucerească teritorii în ultimul timp.
- Rachetele ATACMS ar urma să lovească, pe lângă forțele ruse și nord-coreene, echipamente militare, depozite de muniție, noduri logistice sau linii de aprovizionare din interiorul Rusiei.
Există mai multe necunoscute în această problemă, iar una dintre ele se referă la ceea ce ar urma să facă Donald Trump odată ce își va prelua mandatul. Însă unele surse susțin că sunt câțiva republicani din Congresul SUA care l-ar fi sfătuit pe Trump să fie mai permisiv din acest punct de vedere, pentru ca războiul să se încheie mai repede.
Numai că alt aspect necunoscut este și reacția Rusiei. Specialiștii se întreabă dacă va escalada într-atât de mult conflictul încât Armata Moscovei să atace forțe NATO. Rușii au spus, în repetate rânduri, că o asemenea decizie, de a permite Uccrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune, ar constitui „o escaladare majoră”. Dar trebuie amintit că aceeași retorică au avut-o rușii de la începutul războiului, inclusiv la început, când au avertizat ca ucrainenii să nu fie ajutați de Occident. Însă Occidentul continuă să ajute Ucraina de aproape trei ani.
Până acum, ucrainenii aveau permisiunea de a folosi, peste graniță, numai sistemele de rachetă HIMARS, însă acestea au o rază de acțiune de aproximativ 80 de kilometri.
