Dezbaterea între candidații pentru funcția de președinte al Comisiei Europene are loc pe 23 mai, la Bruxelles, și va fi transmisă în direct la Euronews România. Însă multă lume se întreabă ce se va discuta la această dezbatere, mai ales că acei "spitzenkandidaten" vor primi întrebări și din partea publicului din sală.
În direct la Euronews România, politologul Radu Carp a explicat ce se va întâmpla la Bruxelles și cum se va da lupta între populari și socialiști. Actualul președinte al Comisiei, Ursula von der Leyen, vizează un nou mandat, însă are de înfruntat anumite probleme.
Cum va arăta lupta între socialiști și populari pentru șefia Comisiei Europene
Radu Carp, politolog: "Ideea acestui mecanism de tip spitzenkandidat a fost ca partidele politice să-și poată promova mai bine candidatul în campania pentru alegerile europene, deci să existe asociat un nume cu un partid politic european și, în acest fel, să crească participarea la vot. Adică să spună: dacă votati PPE, votați Ursula von der Leyen, dacă votați socialiștii, fiți siguri că va fi președinte al Comisiei Europene un socialist, etc.
Această logică însă nu este înscrisă în tratate și a fost inițial contestată. A fost aplicată o dată, cu succes, în cazul domnul Junker, iar o dată a fost un eșec, în 2019. Și s-a ajuns la un compromis între grupurile politice. Deci bilanțul fiind 1-1, e greu de spus dacă într-adevăr mai multe persoane participă la vot știind că, votând un partid, votează, de fapt, un viitor președinte al Comisiei. Optimiștii pot să dea exemplul lui Junker, iar pesimiștii pot să dea exemplul domnului Manfred Weber, care nu a reușit să se impună în 2019.
Campania din acest an e mai dificilă, pentru că partidele europene și-au desemnat acel spitzenkandidat, însă doamna von der Leyen are o dublă problemă. Are o problemă în cadrul partidului său PPE. La București, când a fost desemnată, a reunit cam jumătate din voturile care au fost valabil exprimate, deci există o diviziune în cadrul PPE privind candidatura sa.
Iar în ceea ce privește acest partid Renew - ALDE sau liberalii europeni - aici lucrurile sunt mai complicate. Linia inițială a fost să nu fie sprijinită doamna von der Leyen deloc, dar între timp, au mai apărut niște voci disidente, însă nu știm cum vor acționa la vot. În momentul de față, nu există un candidat care să poată spune că, dacă are sprijinul unui partid, garantează că va fi președintele Comisiei Europene, ceea ce face ca dezbaterea electorală de mâine să fie cu atât mai interesantă.
Este foarte posibil ca, la un moment dat, să existe ceva negociat și agreat de mai multe părți. Doamna von der Leyen a fost foarte atentă în ultima vreme pentru a-și anihila, într-un fel, potențialii adversari.
Numele cel mai vehiculat este al fostului premier al Italiei, Mario Drahi, și fost președinte al Băncii Central Europene, în sensul că domnului Draghi i s-a acordat președinția unui comitet care a elaborat un raport extrem de interesant privind viitorul economic al Europei și provocările tehnologice. A încercat să-i atragă pe acești posibili candidați pentru a spune: iată, sub președinția mea, au lucrat toți împreună, însă nimeni nu a pus în discuție mandatul meu. Se pregătește o asemenea luptă.
Domnul Draghi nu a spus niciodată că ar vrea să candideze, dar el poate fi propulsat de o coaliție mai largă, de popular-socialiști. Doamna von der Leyen încearcă să-și întindă cumva antena și spre grupul conservatorilor și reformiștilor, a încercat și încearcă să o cultive pe doamna Meloni, premierul Italiei, tocmai pentru a avea o garanție, o supapă în cazul în care coaliția aceasta nu ar funcționa la vot. Sunt foarte multe necunoscute.
Dânsa pornește din prima poziție dintr-un motiv foarte simplu, e singura persoană care și-a exprimat clar intenția de a candida din partea celui mai mare grup politic. Și sigur că există candidatul socialiștilor, domnul Schmit, din Luxemburg, care are o a doua șansă dacă, la negocieri, Comisia va reveni socialiștilor, secondați de populari, ceea ce ar fi o premieră. Dar nu se exclude nimic. De aceea, dezbaterile de mâine sunt extrem de interesante, pentru că absența altor grupuri parlamentare face ca dezbaterea să nu fie consistentă."
Mizele Ursulei von der Leyen
Radu Carp, politolog: "Probabil că doamna von der Leyen va fi acuzată că încearcă, prin spate, o alianță cu grupul conservator care nu va avea un reprezentant și va replica că nu este vorba de așa ceva. Mai mult ca sigur, candidatul socialist va avea o problemă, pentru că va fi întrebat ce va face grupul care îl sprijină, în condițiile în care doamna von der Leyen va avea sută la sută sprijinul PPE la sfârșitul cursei, iarăși o întrebare la care domnul Schmit nu are un răspuns.
Iar reprezentantul grupului liberal va avea parte de aceeași întrebare, se va comporta la vot, își va modifica poziția dacă ar fi un alt candidat, dacă ar candida domnul Draghi sau nu... În orice caz, eu observ și o mișcare care nu se vede neapărat la suprafață, o mișcare tectonică. Am observat că Parchetul European a început acea anchetă împotriva doamnei von der Leyen, preluând de la Parchetul belgian și, în același timp, Comisia Europeană a votat un buget mai mic pentru Parchet.
Mă aștept ca acest punct să fie amplu discutat, în ce măsură a fost corectă intervenția de reducere a bugetului, în ce măsură se justifică o competență a Parchetului European, pentru că Parchetul belgian a declarat în continuare că este competent.
Deci eu mă aștept ca această chestiune să fie intens dezbătută de adversarii doamnei von der Leyen. Depinde cum se vor poziționa acești candidați și ce întrebări vor fi puse. Pentru că formatul acestei reuniuni, acestei dezbateri, se referă mai degrabă la întrebări din partea jurnaliștilor și din partea audienței. Din moment ce și audiența poate să pună întrebări, nicio întrebare nu trebuie exclusă.
Să ne gândim că această Comisie a început în 2019, într-o situație în care nu aveam pandemie, nu aveam războiul din Ucraina, cel din Gaza, lucrurile păreau ușor de gestionat. Deci actuala Comisie este, după părerea mea, cea mai performantă Comisie de până acum, din 1957 până în prezent, pentru că a reușit cu bine să treacă de aceste crize, în sensul de a inventa din mers mecanisme noi, ceea ce e foarte greu la nivel european."
- Formațiunile europene își trimit la dezbatere așa-numitul ”Spitzenkandidat”, adică cel pe care partidul îl nominalizează pentru postul de președinte al Comisiei Europene, dacă ar câștiga alegerile.
Una dintre probleme - provocarea rusă
Radu Carp, politolog: "La nivel european există o mare inerție dată de lentoarea birocratică, dată de faptul că sunt 27 de state membre care gândesc uneori diferit. Și totuși s-au creat instrumente eficiente pentru a combate pandemia, s-au creat instrumente eficiente pentru a ajuta Ucraina atât cât este posibil în acest moment. Există o dezbatere privind aderarea unor alte state membre. Aici cred că se putea face mai mult.
Sigur că situația este instabilă nu din cauza Comisiei Europene, ci din cauza Rusiei, care face provocări în Georgia, Moldova, dar și în zona Balcanilor de Vest. Vedem că țări care erau foarte bine ancorate pe orbita europeană sunt brusc deraiate de la acest obiectiv. Și aici Comisia Europeană are o mare provocare, adică trebuie să vină cu o soluție foarte clară pentru că, altfel, aceste 9 state care ar dori să adere vor cădea în orbita Moscovei, deci nu vor fi un 'no man's land', ci vor fi pradă intereselor ruse și chineze.
Aici cred că ar trebui o unitate de acțiune mult mai mare, instrumente mult mai clare, discuții mult mai ferme, aprofundate, cu liderii acestor state, pentru a vedea dacă într-adevăr vor să meargă mai departe pe calea integrării europene sau au alte preferințe. Dar nu neapărat e un punct sensibil al actualei Comisii, ci e mai degrabă o provocare pentru viitoarea Comisie și mă aștept ca acest punct să facă și el obiectul dezbaterii de mâine."
Miza României în Comisia Europeană
Radu Carp, politolog: "România are mai multe mize în toată această chestiune, pentru că este nevoie de stabilitate la nivel european și este nevoie, în primul rând, de o coaliție care să funcționeze.
Deci primul scop al României este să trimită cât mai mulți europarlamentari care să sprijine o majoritate coerentă. Acesta e primul obiectiv al României și, de fapt, este obiectivul nostru, al celor care vor participa la vot pe 9 iunie. Trebuie să ne gândim foarte clar: vrem să participăm la o majoritate care să ducă mai departe aceste proiecte, sau vrem să girăm anumite forțe care, dimpotrivă, au alte viziuni despre Europa, o viziune mult mai puțin axată pe acțiunea comună.
Al doilea obiectiv strategic al României, dacă acesta va fi îndeplinit, este de a participa activ la discuțiile ulterioare, de a căpăta cât mai multe poziții în noul Executiv, nu numai poziția de comisar, care este oarecum asigurată, dar și poziții la nivel secund, la nivelul cabinetelor comisarilor europeni, la nivelul Parlamentului European. Este nevoie de a avea în continuare cel puțin o poziție de vicepreședinte.
România trebuie să patricipe activ la această negociere, cu argumentele pe care le avem. În momentul de față, România are suficiente argumente pentru a avea o poziție clară la nivel european."
- Dezbaterea Eurovision dintre candidații principali la președinția Comisiei Europene va avea loc joi, 23 mai, în hemiciclul Parlamentului de la Bruxelles.
- Evenimentul se va desfășura între orele 16.00-17.45 - ora României și este organizată de Uniunea Europeană a Audiovizualului (EBU) în colaborare cu partidele politice europene și cu Parlamentul European.
Cine sunt candidații de top
EBU a anunțat candidații principali la președinția Comisiei care și-au confirmat prezența la dezbaterea din 23 mai:
- Walter Baier (Austria), Stânga europeană
- Sandro Gozi (Italia), Renew Europe Now
- Ursula von der Leyen (Germania), Partidul Popular European (PPE)
- Terry Reintke (Germania), Verzii europeni
- Nicolas Schmit (Luxemburg), Partidul Socialiștilor Europeni (PSE)
Dezbaterea va fi moderată de Martin Řezníček (televiziunea cehă) și Annelies Beck (VRT, Belgia).
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
