În aproape trei ani de la începerea activității, Parchetul European a intrumentat în jur de 2.000 de dosare, cu prejudicii totale de 20 de miliarde de euro. Iar Laura Codruța Kovesi conduce această instituție europeană.
În cadrul raportului anual pe care l-a prezentat, Kovesi a subliniat că infracționalitatea a ajuns la cele mai înalte cote și s-a răspândit mai ales în cadrul așa-ziselor "gulere albe". Însă aceste investigații au nevoie de resurse financiare, iar Kovesi și-a început discursul prin a cere bani suficienți pentru bugetul instituției pe care o conduce.
Laura Codruța Kovesi spune că fraudele cu TVA sunt predominante în UE
Laura Codruța Kovesi: "Vă cer să dați EPPO resurse suficiente pentru a ne face treaba bine. Am spus, de la început, că merită să investim în EPPO și am știut că mă pot baza pe voi. (...) La doi ani și jumătate după ce ne-am început activitatea, am avut mai mult de 1.900 de investigații active, cu un prejudiciu estimat cumulat de peste 19 miliarde de euro. Peste 200 din aceste investigații se bazează pe primul proiect al Next EU Generation, cu un prejudiciu estimativ de peste 1,8 miliarde de euro.
Aceste cifre par șocante, mai ales dacă vi s-au spus diferite povești în ultimii ani. Eu nu sunt aici să vă spun povești. EPPO nu a fost creat pentru a ascunde mizeria sub covor. Treaba noastră este să protejăm, prin legea penală, taxele cetățenilor europeni care finanțează prioritățile pe care le definiți voi.
Treaba noastră e să ne asigurăm că statele noastre membre pierd mai puțini bani ca rezultat al fraudei cu fonduri europene și că ele colectează mai bine taxele la bugetul european. Și treaba noastră este, mai presus de toate, să punem Comisia Europeană în poziția de a recupera mai mulți bani decât a recuperat până acum.
La doi ani și jumătate de când ne-am început activitățile, am subliniat că scara fraudei care afectează bugetul european a fost serios subestimată. De ce? Pentru că detectarea fraudelor europene a fost insuficientă și raportarea fraudelor europene a fost inexactă. Pentru mine, nu există țări curate."
- Doar în cazul României, Parchetul European a deschis 260 de investigații, cu prejudiciu total de două miliarde de euro.
- 29 de persoane au fost deja inculpate în România, în dosarele realizate de Parchetul European. Șapte condamnări sunt definitive.
- Doar în 2023, Parchetul European a deschis peste 1.300 de anchete legate de fraude transfrontaliere.
Kovesi cere legi mai dure pentru infractorii fiscali
Una dintre problemele care apar în unele statele UE este aceea a relaxării pedepselor sau diminuarea incriminărilor în ceea ce privește fraudele. Totodată, nivelul uriaș al infracționalității a ajuns să atenteze la securitatea Europei.
Laura Codruța Kovesi: "Până la finalul anului trecut, aproape 60% din prejudiciul estimat în urma investigațiilor noastre a avut legătură cu fraude privind TVA. Această scară de fradă la veniturile bugetului european poate fi explicată doar prin implicarea masivă a criminalității organizate. Să vă spun adevărul, atunci când noi am început operațiunile, în iunie 2021, nu ne-am așteptat să vedem cea ce vedem acum.
EPPO a fost înființat sub supoziția că ar putea avea de-a face cu grupuri de criminalitate organizată din când în când. În realitate, foarte rapid, am descoperit că ne aflăm în fața unor infractori cu greutate, care nu se sfiesc să folosească violența extremă. În investigațiile noastre, am dat peste grupuri de criminalitate organizată care finanțează operațiuni de fraudă cu TVA cu bani obținuți din alte activități criminale ale lor. Vedem aceiași operatori de criminalitate organizată spălând bani din fraude cu TVA din alte activități criminale ale acestor grupuri.
Nu avem de-a face cu două războaie separate. Nu putem presupune că criminalii periculoși care fac trafic de droguri și fac trafic de persoane, pe de o parte, sunt mai puțin periculoși decât criminalii care sunt mai puțin corupți și spală bani, de cealaltă parte. Ei merg mână în mână. De aceea nu putem accepta tentative de a diminua pedepsele și să scurtăm prioadele limită pentru infractorii cu gulere albe. (...)
Criminalitatea organizată este cea mai mare amenințare la statul nostru de drept din Europa. Stadiul cel mai mare de dezvoltare la care a ajuns este cel al terorii. Trebuie să luptăm cu asta mereu, cu cea mai mare determinare. Pentru prea mult timp, prea mulți au minimizat nivelul fraudelor financiare.
Organizațiile criminale au început să facă fraude cu TVA și cu fonduri europene fără să aibă, practic, vreun risc cel puțin un deceniu. Au crescut specializându-se în acest domeniu. Nu putem să mai ignorăm legătura fundamentală între infractorii cu gulere albe și securitatea noastră internă. Doar priviți cifrele. Dacă vreți să izbutim, trebuie să scoatem gulerele albe din ecuație. (...)
Potrivit estimărilor Europol, Europa pierde anual în jur de 50 de milioane de euro doar din fraude cu TVA. E posibil, ca procuror, să nu descoperi întregul număr de fapte comise, dar am descoperit un continent întreg de infracționalitate. E la scară industrială și trebuie să ne dăm seama de asta, pentru că va afecta, în cele din urmă, securitatea noastră. (...)
În investigațiile noastre, membrii mafiei au declarat că, în ultima vreme, și-au recalibrat activitatea, pentru că e mai ușor să comiți fraude financiare, e fără riscuri. Dacă faci trafic de droguri, riști să stai mai mult la închisoare. Dar să comiți fraude financiare, trebuie doar să ai un comtabil, un avocat, cineva care să vorbească drăguț și poți face bani mulți."
- Numărul cazurilor trimise în 2023 în tribunale este de două ori mai mare decât cel din 2022.
- Europarlamentarul Dragoș Pâslaru spune că, din 1.87 miliarde de euro prejudiciu adus bugetului UE, 120 de milioane stau în dreptul României, doar prin PNRR.
- România e pe locul 2 în UE la frauda cu fonduri europene.
Creștere exponențială a fraudelor cu 'bani europeni'
Laura Codruța Kovesi trage un semnal de alarmă și spune că această infracționalitate a devenit o cangrenă și prezintă un risc la securitatea țărilor din Uniunea Europeană.
Laura Codruța Kovesi: "Am fost întrebată de buget, dar nu îmi place să vorbesc despre asta, nu vreau să fiu percepută ca un cerșetor care vine an de an să ceară mai mulți bani de la instituții. Dar totuși, sunt forțată să vorbesc despre buget astăzi și nu ar trebui să fie așa.
În fiecare an, noi am cerut minimul necesar pentru a lucra așa cum trebuie, nu am cerut mai mult, nu am cerut ceea ce am avea noi nevoie, ci ceea ce e strict necesar pentru a face o muncă eficientă și pentru a ne face operațiile cum trebuie. Anul trecut, Comisia a propus zero creștere pentru EPPO. Doar cu ajutorul Parlamentului, am reușit să obținem 20 de poziții de securitate în plus pentru a putea avea o securitate mai bună a colegilor.
Anul acesta avem trei provocări noi. Prima este creșterea volumului de muncă, a doua este intrarea Poloniei și Suediei și avem o nouă decizie a Comisiei, care a decis să oprească furnizarea servicii IT până la finalul 2024. Luând în considerare aceste provocări, am decis să cerem un amendament la buget și vă pot spune că ceea ce Comisia a propus astăzi e surprinzător de scăzut. Nu ne putem ocupa de aceste noi provocări cu creșterea minimă oferită astăzi.
Suntem foarte îngrijorați de decizia Comisiei de a înceta să ne furnizeze servicii IT esențiale până la finalul lui 2024 și am avertizat asupra consecințelor dramatice ale acestei decizii, care influențează abilitățile noastre de a opera în viitor. De aceea, luăm în considerare accesarea tuturor căilor ca așa ceva să se întâmple. Din păcate, dacă Parlamentul și Consiliul nu vor crește draftul de buget, noi nu vom putea garanta că creșterea activității noastre va avea succes, ci va fi greu afectată"
