"Luna de miere" dintre PSD și PNL chiar a ținut doar o lună, dacă ne referim la susținerea comună a lui Cătălin Cîrstoiu pentru candidatura la Primăria București. După ce numele medicului a fost anunțat pe 20 martie drept candidat comun al Coaliției, decizia de separare și de a merge cu candidați proprii pentru fiecare partid a fost luată de PSD și PNL pe 23 aprilie.
Inițial, principalul motiv pentru care s-a decis existența unui candidat comun a fost cel al maximizării șanselor, numai că, așa cum au spus experții, candidatul comun ales nu a fost tocmai potrivit. În plus, anunțul candidaturii comune a venit prea târziu pentru ca medicul Cîrstoiu să aibă timp "să fie crescut".
Ce s-a schimbat în coaliție odată cu "ruptura candidaturii comune" la Primăria București
Pe cale de consecință, decizia renunțării la Cîrstoiu a venit oarecum logic, pe baza sondajelor făcute în rândurile bucureștenilor. Numai că această scindare a fost văzută de specialiști și ca o ruptură în interiorul acestei Coaliției.
Prezent în studioul Euronews România, Vasile Dâncu, lider al PSD și președinte al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO, a explicat cum se vede această problemă în cadrul partidului. El a vorbit despre "o greșeală" în ceea ce privește alegerea inițială a lui Cîrstoiu.
Vasile Dîncu: "Nu s-a rupt alianța la București, rămâne alianța pentru europarlamentare, deci încă funcționează. S-a schimbat cumva atmosfera de campanie, am intrat într-o atmosferă tensionată de campanie și cred că oamenii au început să nu mai aibă răbdare.
Și membrii coaliției, evident, au început să nu mai aibă răbdare, s-au uitat în sondaje și probabil că au așteptat o creștere bruscă a candidatului Cîrstoiu. Această creștere nu se putea produce peste noapte, avea nevoie să îi crească notorietatea. A pornit cu o notorietate de 40 și ceva la sută, ceea ce nu este puțin lucru, dar până să ajungi la 80 la sută, mai era.
Deci intenția de vot a lui încă nu era stabilită, pentru că nici nu am intrat în campanie. Însă până la urmă, cred că oamenii și-au pierdut răbdarea și au stabilit să se revină pe pozițiile inițiale, adică să mergem fiecare cu candidatul lui."
Cum va fi afectată imaginea partidelor din Coaliție
Vasile Dîncu: "Lucrurile astea nu se pot măsura niciodată, sunt la impresie (n.r.: imaginea partidelor în Coaliție). Ne închipuim că poți să plătești pentru chestiunea asta, să fe unii electori dezamăgiți, dar pe de altă parte, eu cred că cel mai grav este să perseverezi atunci când ai făcut o greșeală.
Noi de ce am ales această soluție, să revenim la candidații inițiali? Pentru că, până la urmă, dacă ne uităm la scorul politic al partidelor, atunci unul din candidații noștri - în cazul acesta, doamna Gabriela Firea - are șanse reale să câștige, pentru că în spatele ei se află un vot politic de 30 și ceva la sută. În plus, ea a avut peste scorul partidului întotdeauna. Deci există o șansă, în acest moment, să mergem pe scorul politic al unui singur partid dacă vedem că calculul inițial nu a funcționat, ideea cu un medic foarte cunoscut și care este și abil politic.
Mie mi-a plăcut candidatul Cîrstoiu, din punct de vedere comunicațional. Nu a avut foarte mult timp, dar era un om foarte bun, exersat, un profesor de medicină, un om obișnuit cu amfiteatrul, cu comunicarea, deschis la comunicare. Dacă am fi început din timp, dacă noi am fi hotărât acest lucru cu 6 luni înainte, cu un an înainte - dar nu era ideea de alianță în momentul respectiv - atunci poate că ar fi fost mult mai simplu de câștigat cu un candidat așa cum este domnul Cîrstoiu. Dar acum era timp foarte puțin și probabil acesta a fost raționamentul cel mai important."
Ce s-a discutat în Coaliție pentru a se ajunge la retragerea lui Cătălin Cîrstoiu
Vasile Dîncu: "Nu am participat la Coaliție, nu a fost o Coaliție în sensul clasic, în format șase la șase, sau cum suntem noi, cu cele două conduceri, ci a fost o formulă restrânsă, în care președinții celor două partide și cu secretarii generali au discutat, a mai venit câte cineva din conducere, a venit și domnul Cîrstoiu la un moment dat.
Apoi nu a fost o discuție de căutare a altor candidați, pentru că, în cazul în care veneam cu această soluție de a renunța la cel care era ales ca fiind exponentul în Coaliție, atunci se revenea la situția inițială, cea cu candidații care sunt șefii partidelor și care erau de fapt candidații inițiali. Nu s-a încercat cu alți candidați pentru că nu avea sens, știam ce se întâmplă. Ce mai puteam acum să facem era să mizăm pe scorul partidelor și să luăm candidații care sunt cunoscuți, care au și notorietate și care au fost candidați prezumați: doamna Firea se pregătea de trei ani să fie candidatul Partidului Social Democrat."
Așadar, în loc ca Alianța să concureze la Primăria București cu medicul Cătălin Cîrstoiu, PSD a readus-o în luptă pe Gabriela Firea, iar PNL, pe Sebastian Burduja. De altfel, Vasile Dîncu a spus și la începutul lunii februarie că varianta candidaturii Gabrielei Firea este cea mai bună.
Va exista o luptă în PSD între Ciolacu și Firea?
Vasile Dîncu: "Sunt unii jurnaliști și politicieni care gândesc într-o paradigmă veche de câțiva ani modul în care are loc competiția în partide. Ceea ce am numit noi noul PSD, am numit cu bună credință și chiar cu ideea de a schimba ceva. Suntem o echipă care ia decizii colective și avem o conducere colectivă, Marcel Ciolacu nu ia niciodată decizii singur, se sfătuiește cu noi - câteodată este chiar destul de complicat să fii mereu parte la unele decizii când ești plecat - dar asta face Marcel Ciolacu.
Nu vrem să ne eliminăm unii pe alții, vrem să aducem cât mai mulți oameni la vârful partidului și nu cred că aceasta este competiția. Dacă pierde Firea, nu este o fericire pentru nimeni, nici pentru ea, nici pentru noi, nici pentru Coaliție. Ne-am bucura dacă Firea ar câștiga alegerile și asta nu înseamnă că pierde ceva Marcel Ciolacu. Echipa lui Marcel Ciolacu câștigă un post foarte important în București.
Altfel, până la urmă, nu este vorba aici de influență prin interiorul partidului. În interior, noi știm fiecare care este potențialul nostru. În momentul acesta, nu avem niște tabere structurate, se vorbește în mass-media. În interiorul patidului, lucrurile sunt OK, eu nu am văzut o chestiune care să însemne o tensiune interioară între liderul PSD și careva din conducere.
Probabil că Gabriela Firea a fost, la un moment dat, supărată pe bună dreptate, pentru că s-a pregătit mult timp și, venind cu ideea de alianță, nu mai putea să ia voturi mai multe de la liberali și atunci s-a găsit această soluție care a dezavantajat-o pe ea. Dar asta nu înseamnă că ea nu este un om de partid sau că îi vânează postul lui Ciolacu. Postul de președinte al partidului se votează într-un congres. Ultima dată, cred că Marcel Ciolacu a anunțat că, dacă este vorba de un candidat la prezidențiale, va fi votat de toți membrii partidului, un fel de 'primaries', cum am mai făcut noi la un moment dat. Deci nu îi iei sceptrul cuiva sau îi tragi scaunul.
Toate partidele ar trebui să se schimbe până la urmă, ar trebui să existe alegeri reale în partide. Există alegeri fără contracandidat, cum se întâmplă, de exemplu, în PNL, care, am văzut că, de ani de zile, a avut un singur candidat, foarte rar au apărut doi. Au mers pe unul singur, clar, liniștiți. Un partid fără dinamism, din punctul acesta de vedere.
La noi au fost situații când au existat concurenți. Mircea Geoană l-a învins pe Ion Iliescu, toată lumea a scris că e trădare. Nu, au fost alegeri și a câștigat. Victor Ponta l-a învins pe Geoană și a fost bine că a fost competiție. Deci asta nu este în niciun fel trădare sau nu este noaptea cuțitelor roșii dacă câștigă contracandidatul. Este foarte bine, așa se revigorează partidele. Deci nu e grav deloc să se schimbe câteodată liderii."
Calendarul alegerilor din România în 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Calendarul alegerilor din România în 2024 a fost stabilit de coaliția PSD-PNL.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
