Suspendarea de către SUA a programului Visa Waiver pentru România a reprezentat un moment-cheie pentru diplomația de la București. În acest context, social-democrații vehiculează inclusiv posibilitatea creării unei noi funcții, cea de emisar special pentru relația cu SUA, pentru vindecarea acestei relații româno-americane. Varianta este însă respinsă deocamdată de liberali.
Ghinionul pentru România este că toată această poveste vine atât în contextul anulării alegerilor, cât și în contextul global actual extrem de complicat. Însă specialiștii spun că trebuie plecat de la ideea că România a mers pe o pistă greșită chiar înainte de alegerile din SUA, când mai nimeni din România nu credea că Donald Trump poate deveni președinte.
Scandalul vizelor pentru SUA. Cum vindecăm relația cu americanii și cum s-a ajuns aici
Ben Oni Ardelean, membru PNL: „După 20 ianuarie, când am fost la inaugurare, eu tot spun că trebuie să avem o relație cu America. Înseamnă mai mult decât diplomație. Diplomația clasică nu întotdeauna dă roade. Am spus-o deseori, sistemul american este puțin diferit în ceea ce privește această raportare, față de cel european.
În sistemul american, care este o societate foarte relațională, este important să păstrezi această relație și să existe o relație de încredere. Singura carte de vizită pe care o ai în acest moment, când mergi în America, este credibilitatea. Nu ai credibilitate, nu contezi. Nu contează funcția ta.
Problema României, încă de pe vremea lui Ceaușescu, a fost dublul limbaj: am spus una acolo, am făcut alta acasă, am promis anumite chestiuni, nu am livrat, am mințit și apoi am fost prinși cu minciuna. La nivel diplomatic, eu cred că este o ruptură absolut inexplicabilă. Inexplicabilă pe de o parte, iar pe de altă parte, era predictibilă."
- Discuțiile privind eventuala înlocuire a lui Emil Hurezeanu din fruntea diplomației române au pornit după ce SUA au decis suspendarea aderării României la Visa Waiver.
De ce diplomația clasică nu mai funcționează
Ben Oni Ardelean: „Eu, de trei ani, spun următoarea chestiune: Trump, în condițiile actuale ale competiției cu Biden și ulterior cu Kamala, va câștiga competiția decisiv. Toți ceilalți din România, din diversele structuri ale statului, din politicul administrativ, din diplomația românească, spuneau că va câștiga Biden. Și au jucat totul pe o singură carte.
Trump este acolo încă trei ani și zece luni, că ne place de el, că nu ne place. Diplomația din România trebuia pur și simplu să aibă ambele lentile, să privească în ambele locuri, să fie echidistantă, așa cum se cere, nu trebuie să joci o singură carte. Aici, de bine de rău, ai două partide mari și late: democrații și republicanii. Dar nu-ți permiți jocul acesta.
Diplomația americană e diferită, pentru că reprezentantul SUA în orice țară este și reprezentantul direct al președintelui, nu doar al statului. Ambasadorul României într-un alt stat este reprezentantul președinției, guvernului, parlamentului, serviciilor de informații, sistemului de apărare, etc. Și diplomația românească este condusă de președinte, dar și de ministrul de Externe și de Guvern. Plus că este, în anumite situații, apanajul exclusiv al aprobărilor Parlamentului. Deci e o chestiune împărțită.
Dar în acestă mare ciorbă pe care nu o vedem cu toții și nu înțelegem rolurile pe care fiecare le joacă, există totuși o direcție care este dată de președinția țării și de Ministerul de Externe, fără echivoc.
Eu aș lua puțin diferit povestea asta. Nu este doar Visa Waver Programme un eșec pe care îl vedem acum ca eșec. Eu cred că, pentru a ajunge la acest program, din momentul în care s-a declanșat acest proces și până s-a ajuns acolo, a fost un efort conjugat, extrem de dur, pe care îl cunosc pas cu pas.
S-a schimbat administrația în SUA și sunt câteva chestiuni suprapuse. O chestiune este că una dintre temerile de campanie a președintelui Americii a fost migrația, că 'trebuie să scăpăm' de cele 25 de milioane de oameni care sunt în America - spune domnia sa - și care 'nu au niciun drept de a sta aici, sunt ilegali, nedocumentați.'
Apoi a fost și o chestie personală, care a ținut de partea de alegeri, când guvernatorii democrați au emis ordine guvernamentale și au spus că poate să vină oricine la vot să ceară buletinele de vot și nu ai voie să le ceri buletinele de identificare. Adică eu puteam să merg, nefiind cetățean american, și să cer acte de vot și să votez, pentru că nu aveau voie să-mi ceară ID-ul american.
Și bineînțeles că chestiunea respectivă a fost o chestiune a democraților tocmai pentru a-și potența ei capacitatea de a câștiga alegerilor. Și trebuie să priviți asta din perspectiva republicanilor acum, după ce au preluat puterea. Și a treia chestiune este că vine președintele Trump și spune: 'trebuie să rezolvăm rapid această chestiune, să dăm ordin prezidențial care spune: luați-i de unde sunt și trimiteți-i în țara lor de origine'. Asta e partea americană."
Mustrarea publică făcută de JD Vance, extrem de dureroasă
- Anularea alegerilor din România nu a picat bine în ochii americanilor.
Ben Oni Ardelean: „Și bineînțeles că asta s-a suprapus cu criza românească în care vicepreședintele Vance vine la conferința de la Munchen - asta a fost prima lovitură dură pentru România - în care spunea: aveți o problemă cu democrația. Nu intru în detalii.
Erau multe criterii în acest program. În urmă cu doi ani, când s-a intrat în această chestiune, România a desemnat un subsecretar de stat ca să se ocupe de această chestiune, un om deosebit, care a muncit intens și după primele săptămâni de evaluări, când am avut o întâlnire cu el, mi-a dat o listă cu 44 de lucruri pe care România nu le îndeplinește și care erau în vizorul autorităților române, de zeci de ani.
Deci nu era doar o chestie că scădem pragul la sub 3% pentru a putea intra în acest proces de Visa Waiver Programme. S-a greșit de ambele părți foarte mult."
Ben Oni Ardelean, emisar special pentru relația cu SUA?
Întrebat dacă au fost discuții ca el să fie persoana desemnată pentru relația cu Statele Unite, Ben Oni Ardelean a nuanțat răspunsul.
Ben Oni Ardelean: „Eu am un canal de comunicare. Eu am venit acum trei săptămâni din America, după multe drumuri pe care le-am făcut în ultimele luni. Eu am spus foarte apăsat, încă din momentul în care alegerile în România nu s-au închis, în decembrie, că trebuie să avem o explicație, pentru că, altfel, la republicani nu ține cu alte chestiuni și CIA vine și demonstrează că e altceva.
Și în al doilea rând, trebuie să avem un plan și să deschidem canalele de comunicare, pentru a putea ajunge să ne spunem povestea. Altfel, dacă eu privesc versiunea unilaterală dintr-o anumită parte, îl cred pe ăla care vine și îmi spune, pentru că nu vine și celălalt să îmi spună și versiunea lui. Am văzut zeci de președinți de stat și sute de premieri care zgârie pe la ușile noii adminstrații, pentru a ajunge acolo și pentru a reuși să încheie o legătură serioasă și de încredere cu America. Niciodată America nu va discuta in corpore cu Europa. Este o chestiune care se discută țară la țară, guvern la guvern.
Am văzut oameni ca președintele Duda - iar Polonia e o țară mult mai puternică și mai mare decât România - care a stat două ore acolo ca să intre cinci minute. Eu cred că ăsta e un exemplu pe care și noi trebuie să-l adoptăm și să găsim o formulă în care decidenții statului român să ajungă la această întrevedere.
Și trebuie să explicăm ce a fost și să venim cu un plan coerent pentru ce putem face în continuare. Statul român trebuie să facă asta, în înțelepciunea lui. Eu cred că aici discutăm clar despre Ministerul de Externe, partea Guvernului, cu precădere, discutăm despre Președinția României, care este direct responsabilă de partea de Externe și discutăm de celelalte structuri ale statului, care au niște canale de comunicare care au funcționat întotdeauna foarte bine. Adică pe zona de intelligence și pe zona de apărare am avut întotdeauna un parteneriat foarte solid. Trebuie adăugate acolo și alte paliere.
Eu am spus deseori că, în momentul când ies din țară, pentru mine contează doar interesul național, care poate părea un cuvânt puțin perimat, dar chiar contează chestia asta. Nu mai există nici partide politice, din momentul acela, nu mai există nici interese personale, nici interese de grup, contează ca țara mea să aibă o poziție importantă în această relație. Și am făcut lucrul acesta ducând cu mine în America premieri, miniștri, sute de parlamentari, oameni din diverse domenii de activitate, încercând să creez punți de legătură, de dialog."
Ben Oni Ardelean a recunoscut că numele său a fost luat în calcul și că a avut mai multe discuții.
Ben Oni ARdelean: „Trebuie discutat și văzut în ce măsură funcția respectivă poate să rezolve această situație (n.r.: dacă i s-a propus această funcție). Am avut foarte multe discuții și după alegerile din decembrie, și înainte, și anii trecuți, și mai ales după conferința de la Munchen, care a reprezentat un punct pivotal în avertizarea României că trebuie să rezolvăm această situație.
Ăla a fost un semnal de alarmă foarte puternic, care, în termeni diplomatici, însemna trezirea. Pot să spun că, de atunci, unii decidenți au intrat într-o fază de îngrijorare. Dar faza de îngrijorare nu ne ajută. Deja suntem la o lună de atunci, în care încă dezbatem ce avem de făcut. Eu simt că imperiul urgenței este extrem de mare astăzi, mai mare decât niciodată. Eu cred că România a intrat într-o zonă extrem de periculoasă pe zona economică tocmai din cauza acestei incertitudini și din cauza acestui fiasco internațional, care se suprapune pe un fiasco național. Și cred că, din această cauză, noi suntem absolut datori să găsim o soluție rapidă. Orice amânare e în defavoarea noastră. Foarte mulți spun că hai să încheiem cu alegerile din mai și după aia vedem ce facem. E mult prea târziu.
Știți că unui om nu poți să-i aplici niciun tratament dacă nu recunoaște că e bolnav. Prima dată trebuie să recunoști că ai o problemă majoră. Pare că, în ultima săptămână, s-a realizat această chestiune.
A doua chestiune majoră e că trebuie să găsim varianta de tratament. Varianta cred că este găsirea rapidă a unei căi de comunicare, a unor oameni care, pe relații personale, pot să ajungă acum acolo. Așa cum spuneam, diplomația clasică, în momentul acesta, a murit. Nu poți să mai mergi acum pe diplomație clasică, să ceri întrevederi statale, pentru că nu funcționează. Au încercat și alții, sunt zeci de premieri, sute de alți înalți oficiali, președinți care încearcă să ajungă acolo și nu reușesc prin diplomație clasică. Nici cea pe bani nu funcționează acum. Probabil că va funcționa peste vreo 6-7 luni, că la ei se obișniuește. Celalalte filiere de intrare acolo le știm, trebuie să le folosim.
În al treilea rând - spun asta de patru luni - să explicăm ce s-a întâmplat și să venim cu un plan coerent pentru viitor, care este destul de simplu. Pentru noi, cei care suntem în zona de politică externă de ani de zile și am citit sute de mii de pagini și am întâlnit mii de oameni și am lucrat pe dosare grele, pe diverse spații, noi cei care am activat în zona aceasta, știm foarte bine care sunt aceste resorturi pe care trebuie să le activăm. Să nu credeți că în Ministerul de Externe nu există oameni capabili care înțeleg asta."
