Oamenii de știință au reușit să recreeze piesa ”Another Brick in the Wall, Part 1” a trupei Pink Floyd cu ajutorul inteligenței artificiale care a descrifrat activitatea electrică a creierului. Reconstruirea acestei melodii reprezintă o descoperire care ar putea fi folosită pentru recuperarea capacității de a vorbi în cazul pacienților cu afecțiuni neurologice, relatează Euronews.com.
Cercetătorii au reușit să recompună o piesă celebră a trupei Pink Floyd, după ce au înregistrat undele cerebrale ale unor pacienți care au fost supuși unei operații de epilepsie în timp ce ascultau piesa. Echipa de oameni de știință din cadrul Universității Berkeley din California a folosit tehnologia bazată pe inteligența artificială pentru a decoda semnalele cerebrale, în așa fel încât să poată recrea piesa ”Another Brick In The Wall, Part 1”.
Aceasta a fost prima oară când cercetătorii au recreat o melodie, în baza înregistrării activității cerebrale. Acest tip de transpunere algoritmică a fost folosit pentru a recrea vorbirea din analize de tip RMN, dar nu și muzica.
Cum a fost realizat studiul
În cadrul studiului, experții în neuroștiință au analizat înregistrările activității cerebrale în cazul a 29 de pacienți de la Centrul Medical Albany din statul New York, între anii 2009 și 2015. În cadrul tratamentului împotriva epilepsiei, pacienților li s-a implantat în creier o rețea de electrozi. Acest lucru a reprezentat o oportunitate rară pentru cercetătorii în domeniul neurologiei de a înregistra din activitatea lor cerebrală, în timp ce ascultau muzică. În total, au fost folosiți 2.668 de electrozi pentru a înregistra întreaga activitate cerebrală, iar 347 dintre ei erau în mod special legați de muzică.
Oamenii de știință spun că versul celebru ”All in all it’s just another brick in the wall” poate fi recunoscută în cântecul reconstruit, iar ritmurile au rămas neschimbate.
"Sună un pic ca și cum ar vorbi în timp ce sunt scufundați în apă, însă este prima noastră încercare în acest sens", a declarat Robert Knight, neurolog și profesor de psihologie la UC Berkeley la Institutul de Neuroștiințe Helen Wills, care a realizat studiul împreună cu cercetătorul Ludovic Bellier.
Cercetătorii speră să ajute pacienții cu boli neurologice grave
Descoperirile, publicate în revista PLOS Biology, relevă că semnalele cerebrale pot fi traduse pentru a capta elementele muzicale ale vorbirii (prozodia) - modele de ritm, sunet, accent și intonație - care transmit semnificații pe care doar cuvintele nu le pot exprima.
Oamenii de știință au precizat că experimentele lor vor putea contribui la înțelegerea modului în care creierul răspunde la muzică și ar putea deschide calea pentru noi dispozitive protetice care pot ajuta la îmbunătățirea percepției ritmului și melodiei vorbirii.
De asemenea, acest studiu reprezintă un progres în domeniul neuroștiinței ce va ajuta persoanele cu afecțiuni neurologice grave - cum ar fi scleroza laterală amiotrofică, boala neurodegenerativă cu care a fost diagnosticat Stephen Hawking. Aceasta ar putea veni în sprijinul persoanele care au suferit un accident vascular cerebral sau paralizie, sau care au alte probleme de comunicare verbală, să comunice prin intermediul interfețelor creier-computer într-un mod care să sune mai natural.
