Milioane de oameni din locuiesc în București trăiesc mai puțin, în medie, între șase și opt ani din cauza calității aerului care este afectată din cauza deșeurilor periculoase, aruncate ilegal pe terenuri din jurul Capitalei. Avertismentul a fost lansat, miercuri, în direct la Euronews România, de Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu, în prezent activist de mediu, care a acuzat că „există o infracționalitate profundă dezvoltată în cârdășie între funcționari din instituțiile statului, unii dintre ei, administrație locală și cei care câștigă de pe urma deșeurilor”.
De cealaltă parte, Marian David, directorul general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, s-a apărat spunând că doar șase-șapte echipe a câte doi comisari care sunt responsabile pentru depistarea neregulilor din cele șase sectoare la Bucureștiului, precum și în 40 de localități din Ilfov. Mai mult, identificarea deșeurilor periculoase implică plata de analize către laboratoare acreditate.
Împreună cu Octavian Berceanu, activist și fost șef al Gărzii de mediu, echipa Euronews România a găsit un teren foarte aproape de zonele locuite. La marginea Capitalei se află aproximativ 4 hectare de gunoaie. Peste tot pe lângă București găsim astfel de locuri.
„Când nu avem brațul lung al legii existent în teren, devenim coșul de gunoi al Europei.
Guvernul, ministrul, prim ministrul ar trebui să ia măsuri pentru că s-ar putea ca populația să iasă în stradă pentru calitatea aerului pe care-l respirăm, pentru bătaia de joc pe care o suportăm și pe care o plătim cu ani din viață. Șase - opt ani plătește fiecare bucureștean pentru asta. Atunci va fi mult mai rău”, a declarat Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu, în direct la Euronews România.
Octavian Berceanu, despre deșeurile periculoase aruncate în Ilfov: „Ceva nu funcționează acolo”
Invitat în studioul Euronews România, Berceanu a afirmat că s-a ajuns în situația în care terenurile din jurul Capitalei să fie împânzite cu gunoaie și a atras atenția că există sute de sesizări nesoluționate la nivelul județului Ilfov.
„Cred că există o infracționalitate profundă dezvoltată în cârdășie între funcționari din instituțiile statului, unii dintre ei, administrație locală și cei care câștigă de pe urma deșeurilor. E și un câștig că nu îl duci la groapă și îl arunci pe câmp. Nu mai plătești o taxă.
Astfel de depozite sunt peste tot în jurul Bucureștiului. Când am plecat de la Gardă, erau 552 de cazuri nerezolvate, dintre care 502 sau 500 erau de la Ilfov. 90% dintre cazurile nesoluționate sunt în zona Ilfov.
Nu ai cum să ai într-un singur județ de 10 ori cât toată țara la un loc. Asta înseamnă că ceva nu funcționează acolo. Am dat spre Comisia de Disciplină să cerceteze anumiți funcționari, comisari care nu își fac treaba.
Există și alte instituții care se uită. Sunt dosare și la DNA, se uită peste acești funcționari și încă sunt ținuți în funcție. De aici indiferența autorităților locale pentru că au cu cine negocia. Nu poți să negociezi sănătatea noastră”, a afirmat fostul șef al Gărzii de Mediu.
În prezent activist de mediu, Berceanu a avertizat că aceste deșeuri periculoase reprezintă un pericol pentru sănătate.
„Cu ochii mei am văzut acolo deșeuri periculoase și în raportul Gărzii de Mediu Ilfov figurează că nu există deșeuri periculoase. Le-am filmat, sunt documentate, împreună cu colegii dumneavoastră de la Euronews.
Avem un răspuns care ar trebui să pună semne de întrebare și altor instituții ale statului care nu își fac treaba”, a spus Berceanu.
Fost șef al Gărzii de Mediu: „O bucată de bord de mașină echivalează cu 4,5 tone de lemn ars. Sunt substanțe cancerigene”
„La capitolul costuri pe cap de locuitor pe București-Ilfov, suntem cu cele mai mari costuri din Europa. Anual, toată țara plătește pentru cei trei milioane de oameni de aici 3.024 de euro în fiecare an. Sub noi mai este Londra, dar noi nu avem puterea financiară a Londrei.
Toată țara plătește miliarde pentru efectele negative pe care le au asupra sănătății, productivității mediului, muncii”, a explicat Berceanu.
Activistul a mai spus că, potrivit unui studiu realizat de Institutul de la Măgurele, „doar ABS-ul, plasticul din interiorul mașinii pe care-l vedem peste tot ars, este de 4.500 de ori mai toxic decât echivalentul unei cantități similare de lemn uscat”
„Când arzi o bucată care e mai ușoară decât un laptop, o bucată de bord de mașină echivalează cu 4,5 tone de lemn ars în acel moment. Sunt eliminate toxine, precum furanii sau dioxinele care sunt cancerigene, mutagene”, a averizat el.
Reacția directorului general adjunct al Gărzii de Mediu
Prezent la dezbaterea din studioul Euronews România, Marian David, directorul general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu a recunoscut că nu dispune de suficienți comisari pentru a depista neregulile din zona București-Ilfov.
„Trebuie să recunoaștem că suntem subdimenționați pentru toate situațiile care apar, mai ales în zona București-Ilfov.
Avem 6-7 echipe. Controlul nostru de siguranță implică participarea a doi comisari în echipele de control. La 6-7 echipe, la 40 de localități din Ilfov, respectiv la cele șase sectoare din București, este o greutate de eficiență în intervenție.
Competențele sunt și în cadrul comunităților, adică împuterniciți ai UAT - Poliție locală, ofițeri, subofițeri ai Poliției Române și Jandarmerie”, a afirmat Marian David.
Directorul general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu a mai spus că sesizarea făcută de echipa Euronews România privind deșeurile descoperite la marginea Bucureștiului a fost înregistrată la Comisariatul Județean Ilfov.
„Primăria va fi obligată să evacueze în cazul în care comisarii sau agenții constatatori nu pot identifica nici făptașul și nici deținătorul terenului, atunci conform legii Primăria este obligată să evacueze și să se îndrepte pentru costuri, cheltuieli împotriva deținătorului de teren.
Dacă îl identifică pe proprietar, proprietarul este cel care răspunde de salubrizarea terenului pe care-l are în proprietate. Pentru a evita apariția de depozitări necontrolate care nu sunt cu știința proprietarului, trebuie să limitezi accesul și să întrețină terenul”, a mai afirmat el.
Marian David a mai spus că „fără o analiză de compoziție nu ne putem exprima” dacă gunoaiele aruncate pe câmp sunt într-adevăr periculoase pentru sănătate.
„Vom solicita unor laboratoare. Garda Națională de Mediu nu deține echipamente pentru a preleva și a analiza în timpul controlului. E o chestiune de durată. Trebuie contactate laboratoare acreditate”, a concluzionat el.