În ultimii ani, companiile alimentare au reușit să obțină profituri impresionante, din cauza creșterii vertiginoase a prețurilor, în timp ce o parte a populației este forțată să reducă cheltuielile sau să sufere de foame. La fel ca în sectorul energetic, companiile alimentare au încasat venituri uriașe pe fondul crizei costului vieții care a urmat pandemiei de COVID-19.
”Este surprinzător într-un fel, pentru că cred că fac exact același lucru ca și corporațiile de combustibili fosili. Există o grămadă de corporații care devin din ce în ce mai puternice, câștigând mai mult control asupra diferitelor aspecte ale sistemului alimentar și profitând masiv. Și în timpul unei crize a costului vieții, în care mulți oameni se luptă să-și permită încălzirea și mâncarea, fac o avere absolută și o fac în același mod ca și corporațiile energetice. În esență, ei monopolizează un lucru foarte elementar de care avem nevoie cu toții”, a explicat Nick Dearden, director al ONG-ului Global Justice Now, pentru Euronews.
Într-un raport recent pe această temă, cercetătorii ETC Hope Shand, Kathy Jo Wetter și Kavya Chowdhry i-au numit pe cei mai mari jucători din industria alimentară și agricolă „Food Barons 2022 (n.r. Baroni ai Alimentației)”, un titlu care indică imediat puterea pe care aceste corporații o exercită asupra domeniului alimentar.
Retailul alimentar din România ar putea depăşi 108 miliarde de lei în 2022
Retailul alimentar din România ar putea depăşi 108 miliarde de lei în 2022 pe fondul avansului consumului, dar mai ales al accentuării presiunilor inflaţioniste, arată o analiză realizată de KeysFin & RetailZoom.
"Cifra de afaceri a retailului alimentar a crescut cu aproape 11,7% faţă de 2020 şi a fost cu 48% peste nivelul din 2017, la 93 de miliarde de lei în 2021. Pentru 2022 analiştii estimează apropierea de pragul de 108 miliarde de lei pe fondul avansului consumului, dar mai ales al accentuării presiunilor inflaţioniste", se arată în analiza citată.
Comerţul local a înregistrat descreştere din punct de vedere numeric în ultimii ani, dar a consolidat bune reprezentări şi ponderi semnificative ale vânzărilor prin reţelele şi magazinele independente mari, regionale. Contribuţia acestui canal de retail aduce o pondere semnificativă la nivel naţional, de aproximativ 10% din totalul vânzărilor de retail alimentar naţional.
Cele mai mari scumpiri ale alimentelor în 2022
În ceea ce priveşte coşul de cumpărături alimentar din magazinele comerţului local, deşi acesta este relativ similar cu cel din magazinele comerţului organizat de reţelele internaţionale, prezintă câteva diferenţe notabile în topul categoriilor de produse vândute - oferindu-i acestuia un profil accentuat de proximitate, arată Agerpres.
Potrivit ultimelor date de la Institutului Naţional de Statistică, indicele preţurilor de consum al mărfurilor alimentare, care reprezintă aproximativ 33% din coşul de consum al românilor, a crescut în martie 2023 cu 21,6% faţă de aceeaşi lună din 2022. Cele mai mari scumpiri anuale, de peste 30% din categoria mărfurilor alimentare, au fost la zahăr (61%), unt (38%), cartofi (36,5%) şi ouă, cu 34% peste nivelul din martie 2022.
"Între similarităţile din top 20 de categorii de produse găsim carnea crudă (proaspătă şi congelată), berea, băuturile răcoritoare, cafeaua, apa îmbuteliată, laptele & iaurturile, vinul - categorii ce se află în topul alegerilor în ambele canale de retail. În comerţul local, însă, între priorităţile din coşul de cumpărături se află într-o poziţie superioară mezelurile şi brânza cu greutate variabilă, pâinea preambalată, alunele & seminţele, chipsurile. În partea de diferenţiere pentru comerţul modern IKA, uleiul, brânza preambalată, ouăle şi zahărul sunt în poziţii superioare, arătând preferinţa cumpărătorilor pentru ofertele pe care le regăsesc în acest canal" , se arată în studiul KeysFin & RetailZoom intitulat "Evoluţia retailului alimentar din România, nivel record în 2022".
Analiza arată mai arată că tipurile de produse ce au crescut cel mai mult în vânzări pe parcursul anului 2022, în reţelele locale independente, sunt produsele pentru hrana animalelor de companie, produsele de băcănie şi cafeaua & băuturile cu cafea.
Companiile alimentare, marii câștigători ai crizei costului vieții
Baronii industriei alimentare au existat cu mult timp înainte de pandemie sau de scumpirile cauzate de inflație. Acestea s-au impus de-a lungul deceniilor și au ajuns să controleze o mare parte din sector. Dar pandemia și criza costului vieții au avut un rol uriaș în creșterea relevanței lor, dar și a numărului lor.
Porivit unui raport recent al Oxfam intitulat „Profiting from pain (n.r. Profitul de pe urma durerii)”, veniturile companiilor alimentare au crescut cu 45% în ultimii doi ani, cumulând un total de 328 de miliarde de lire sterline. Tot în ultimii doi ani, alte 62 de companii au intrat în topul celor mai bine cotate din industrie, pe măsură ce și-au umflat prețurile profitând de pe urma pandemiei de COVID și a creșterii inflației.
La fel ca și companiile energetice, averea baronilor din sectorul alimentar a crescut cu un miliard de dolari la fiecare două zile în perioada 2020-2022. Această creștere a profiturilor a fost condusă în mare parte de trilioanele de dolari pe care guvernele naționale le-au injectat în economiile lor pentru a le împiedica să se prăbușească, ceea ce a avut efectul secundar nedorit de a crește prețul activelor cheie, cum ar fi alimentele.
Raportul ETC „Food Barons 2022” a constatat că 2020 „a fost un an îngrozitor pentru securitatea alimentară și sănătate”, dar o mană cerească pentru companiile alimentare.
Cercetătorii scriu că, în mijlocul pandemiei, „acești baroni ai alimentației au profitat la maximum de crizele convergente pentru a-și întări controlul asupra fiecărei verigă a lanțului alimentar industrial”, subminând „drepturile țăranilor, micilor fermieri, pescarilor și păstorilor de a produce alimente pentru propriile lor comunități și pentru larg consum”.
Baronii industriei alimentare internaționale
ETC a identificat „doar patru până la șase” firme dominante care controlează fiecare aspect al industriei alimentare, de la utilaje agricole până la produse farmaceutice pentru animale. Două dintre acestea sunt denumite și de Oxfam: cele două „dinastii” Cargill și Walmart.
Cargill este o companie alimentară gigant global deținută de cea de-a 11-a cea mai bogată familie din lume și una dintre cele mai mari companii private din lume, deși numele său nu este atât de cunoscut pentru majoritatea populației.
În 2017, conform Oxfam, compania a fost raportată printre cele patru controlând peste 70% din piața globală a mărfurilor agricole. Fluctuațiile prețului global al cerealelor au făcut ca Cargill să-și crească profiturile și familia Cargill să-și crească averea colectivă cu 65% din 2020, patru membri alăturându-se pe lista Forbes a celor mai bogați 500 de oameni din lume.
Concurentul companiei Cargill, Louis Dreyfus Co., o casă de comerț agricol, a obținut, de asemenea, profituri uriașe din problemele cu piața cerealelor.
Walmart, lanțul de supermarketuri care este omniprezent în SUA, a primit dividende în numerar de aproximativ 15 miliarde de dolari de la companie, deoarece mărfurile vândute în magazinele lor s-au scumpit și salariile angajaților săi au rămas în mare parte aceleași.
Cum poate fi remediată criza sistemului alimentar
Problema cu modul în care sistemul alimentar funcționează în acest moment este dată de însăși conducerea companiilor care urmăște doar creșterea profitului și nu o stabilizare a prețurilor.
„Multe corporații alimentare, pentru că au văzut că va fi panică în jurul războiului din Ucraina, au crescut prețurile. Au folosit criza pentru a profita, în esență. Și nu au fost doar corporațiile alimentare, ci și oameni care speculează cu privire la prețul alimentelor de pe piețele financiare. Și aceste piețe nu sunt doar privatizate și monopolizate, ci și din ce în ce mai financiarizate”, a spus Nick Dearden.
Speculațiile cu privire la prețurile alimentelor de pe piețele financiare au contribuit de fapt la creșterea prețurilor la alimente. Acest lucru a dus la crearea unui sistem alimentar alternativ. Țări subdezvoltate din America Latină și țări africane sunt încurajate să-și dezvolte exporturile. Aceste state au adoptat un sistem care vine în ajutorul fermierilor obișnuiți, care produc cea mai mare parte a alimentelor din lume în afara acestor piețe gigantice.
O modalitate de a crea un sistem alimentar alternativ ar fi de a face din agricultura la scară mică o profesie sustenabilă din punct de vedere financiar, fără concurența constantă a unor corporații mult mai mari.
