Hrana viitorului s-ar putea afla în România. Mai mulți cercetători spun că algele care cresc în lacul Sovata sunt suficient de nutritive și ușor de crescut, încât ar putea deveni un aliment de bază.
Cercetători din Ungaria, Germania și SUA au venit la Sovata pentru a face cercetări în lacul Ursu. Aici au descoperit algele ulva care, potrivit acestora, ar putea fi mâncarea viitorului.
Aceste alge au o valoare nutrițională foarte bună, spun specialiștii. Algele au fost descoperite la o adâncime de aproximativ 3,5 metri. Sunt o specie de alge valoroase din punct de vedere nutrițional ar putea ajuta ca aceste alge să fie crescute și mediul artificial.
”Algele ulva care cresc în Lacul Ursu acum sunt subiectul unor cercetări europene foarte largi şi detaliate, deoarece aceste alge par să fie una dintre mâncărurile viitorului. Cresc foarte, foarte repede, au o valoare nutriţională foarte bună şi este o minune că aceste alge cresc aici, în Lacul Ursu. Algele sunt sub suprafaţa apei, la o adâncime de aproximativ 3,5 m. Aici am descoperit nişte bio-filme foarte speciale, nişte alge, aşa-zisele alge ulva. Suntem într-un grup de cercetare europeană care investighează algele ulva”, a declarat presei Peter Hantz, potrivit Agerpres.
Pe lângă lacul Ursu, aceste alge mai cresc într-un lac sărat din Transilvania, mai exact în Lacul fără fund sau în Lacul Tarzan de lângă Turda.
Lacul Ursu a intrat în 2019 în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai mare helioterm lac din lume. Apele sale au capacitatea de a păstra multă vreme căldura soarelui.
Algele din lacul Sovata și din Marea Neagră, sursă importantă de proteine. Explicațiile biologilor
În direct la ”Euronews Acum”, biologul Adrian Bîlbă, doctor în științe, a explicat că algele conțin numeroase substanțe nutritive.
”Au o capacitate de incorporare a substanțelor minerale superioară plantelor terestre, respectiv calciu, potasiu, magneziu (...) Ajung la un 40-45% proteină din substanța uscată, ceea ce este foarte mult, aproape ca la leguminoase.
E o proteină de foarte bună calitate, ușor digestibilă. Este cunoscut faptul că toate algele, nu doar acestea, conțin multe substanțe cu rol biostimulator, imunomodulator și în consecință au și valențe preventive și terapeutice în foarte multe afecțiuni”, a afirmat Adrian Bîlbă, la Euronews România.
Biologul a mai spus că algele ulva au un gust puțin amărui datorită antioxidanților.
”Aceste alge despre care vorbim acum, algele ulvales, sunt și gustoase, puțin amărui atunci când se usucă, dar mai puțin decât altele care sunt mai amărui. Să nu uităm că aceste substanțe amărui sunt considerate de fapt gustul biostimulatorilor și antioxidanților care sunt acumulați în componenta algală.
Pe lacul Sovata unde apare fenomenul de stratificare pe bază de salinitate, respectiv apa mai dulce la suprafață, mai puțin densă, ține ca o pătură o apă mai sărată și mai caldă în adâncimi, ceea ce face ca mediul să devină propice pentru creșterea acestor alge și care ar putea fi exploatate în scop comercial”, a mai spus el.
Algele, salata săracului în Scoția. Cum ar putea fi recoltate din Marea Neagră
”Salata de alge sau salata săracului din Scoția e cunoscută de sute sau mii de ani. E vorba despre aceeași ulva care este aruncată pe țărmul mării și de unde oamenii se puteau servi, în condițiile în care acolo vegetația creștea mult mai greu în zona nordică, mai rece.
Ele pot fi folosite în hrana omului prin diverse mijloace de condiționare. E adevărat că trebuie să fim atenți la calitatea apei și să nu deranjăm ecosistemul.
Și la Marea Neagră există ulva ulvales. E vorba despre ulva lactuca, o specie care trăiește în Marea Neagră și care ar putea fi exploatată.
(...) Ar putea fi recoltate din câmpii. Să privim marea ca pe un ogor. Să fie recoltate din câmpii algale care să constituie sursa de hrană a viitorului”, a mai spus biologul.
”Pregătim un proiect european de mare anvergură prin care vom cultiva alge în câmpii submerse”
”Toate algele verzi se găsesc în zona de ape puțin adâncă, acolo unde lumina roșiatică pătrunde până pe la 2-3 metri. Dincolo de această adâncime, apare algele brune, și ele bune, unde pătrunde lumina din spectrul albastru. O găsim până la 40-50 de metri.
Toate aceste platforme continentale, unde noi excelăm. România are cea mai mare platformă continentală corespunzătoare cu suprafața țării, cred, la nivel mondial.
Această platformă continentală poate să fie exploatată în sensul creșterii unor alge care să constituie un ogor subacvatic.
În Constanța avem o colaborare cu instituții de cercetare din Grecia și Cipru. Pregătim un proiect european de mare anvergură prin care vom cultiva alge în câmpii submerse în zona noastră și care să constituie hrană pentru pești (...) să nu mai aibă componente nesustenabile cum este făina de pește, ci să aibă o făină de alge mult mai bună”, a concluzionat Adrian Bîlbă.
