Franța organizează duminică primul tur al alegerilor legislative. Sondajele de opinie arată că extrema dreaptă ar putea câștiga votul legislativ în două tururi care se va încheia la 7 iulie, potrivit Reuters.
Iată câteva date-cheie despre alegeri și ce urmează.
Cum funcționează votul
Franța are 49 de milioane de alegători înregistrați. Există 577 de circumscripții electorale, câte una pentru fiecare loc în Adunarea Națională, camera inferioară a parlamentului.
Candidații care obțin majoritatea absolută a voturilor în circumscripția lor sunt aleși în primul tur. În majoritatea cazurilor, niciun candidat nu îndeplinește acest criteriu și are loc un al doilea tur.
Pentru a se califica în turul al doilea, candidații trebuie să obțină în primul tur cel puțin 12,5% din voturile alegătorilor înregistrați. Cel care obține cel mai bun scor câștigă turul al doilea.
Când vor fi anunțate rezultatele
Votul din primul tur se încheie duminică la ora 20.00 (1800 GMT), când institutorii de sondaje publică proiecții la nivel național bazate pe o numărătoare parțială a voturilor. Acestea sunt de obicei fiabile. Numărarea voturilor este de obicei rapidă și eficientă, iar câștigătorii tuturor sau aproape tuturor mandatelor vor fi cunoscuți până la sfârșitul serii.
Cine va conduce Guvernul
Președintele numește prim-ministrul, de obicei din partea partidului cu cele mai multe locuri.
Pentru prima dată în istoria postbelică a Franței, extrema dreaptă ar putea câștiga, arată sondajele de opinie, o uniune de stânga fiind văzută câștigând al doilea grup ca mărime, iar alianța centristă a președintelui Emmanuel Macron ocupând locul al treilea.
Dar acesta este un scrutin ca niciun altul în Franța, timpul de campanie este scurt, peisajul electoral este zguduit și nu pot fi excluse alte scenarii.
De ce Macron este atât de antipatizat de alegătorii francezi
Opinia alegătorilor francezi despre Emmanuel Macron nu a făcut decât să scadă și mai mult de când acesta a cerut alegeri anticipate luna aceasta, unii criticându-l ca fiind narcisist și deconectat.
"Respingerea președintelui Republicii nu a fost niciodată atât de mare", a declarat Alain Duhamel, jurnalist și eseist politic. El este, de asemenea, autorul unei cărți recente despre președintele francez.
Decizia lui Macron de a dizolva Adunarea Națională și de a convoca alegeri legislative pe 30 iunie și 7 iulie "simbolizează și consolidează această respingere", a declarat Duhamel.
Dezaprobarea lui Macron de către alegători a fost subliniată și de scorul scăzut obținut de partidul președintelui, Renaissance, la alegerile europene.
Formațiunea prezidențială a obținut doar 14,6% din voturi, în spatele partidelor de extremă dreapta, care au obținut aproape 40% din voturi, inclusiv 31% pentru Reuniunea Națională (RN).
Cota de popularitate a președintelui nu a făcut decât să scadă de atunci, pierzând între cinci și șapte puncte, ajungând la un total de 26-28%, în funcție de sondaj.
