Peste 12 milioane de lei a încasat statul în primele șapte luni ale anului de la profesorii care fac meditații. Mai mult decât dublu decât suma cea încasată în primele luni ale anului 2021, când 7.500 de profesori au declarat că fac meditații. Numărul cadrelor didactice care taie chitanță părinților rămâne foarte mic.
Sorina Dănăilă, profesoară franceză: „Părinții au dorit dintotdeauna ca puii lor să știe cât mai multe limbi străine, deci am fost unul dintre acei profesorii privilegiați care a putut da meditații dintotdeauna. Eu, de mai bine de 15 ani, lucrez ca un PFA, deci îmi justific toate veniturile suplimentare.”
Sorina Dănăilă este unul dintre cei 345 de profesori care predă în județul Iași care raportează venituri din meditații, potrivit datelor transmise de ANAF pentru Euronews.
Cei mai mulți profesori predau în București
Aproape 7.500 de profesori din toată țara au dat facturi pentru pregătirile pe care le fac cu elevii. Cei mai mulți predau în București. Aproape 750 din ei în județul Cluj, urmat de Timiș cu aproape 350 de profesori care declară că fac meditații.
Potrivit Ministerului Educației, în România, 210.000 cadre didactice vor începe anul școlar 2022-2023 la catedră. Meditații fac doar cei care predau materiile pentru care se dau examene și cei care predau limbi străine.
„Statul român nu reușește să adune mai mulți bani de la profesori, de la cei care fac meditații, pentru simplul motiv că nu știe să gestioneze această problemă. Cred că era mai simplu să pună la dispoziție o interfață software, o platformă online, simplă și ușor de accesat prin intermediul cărora profesorii să-și declare toate meditațiile respective. Atâta timp cât nu vor exista mai multe cazuri prezentate public, chiar de către ANAF, de sancționare, cu siguranță că puterea exemplului nu va funcționa”, a explicat Adrian Negrescu, analist financiar.
ANAF a încasat peste 12 milioane de lei din meditații
Fiscul a încasat în primele luni ale anului 2022 peste 12 milioane de lei care fac meditații, dublu față de aceeași perioadă a anului trecut. Fiscul nu are ca prioritate prinderea profesorilor care nu își declară veniturile suplimentare.
„Lucrurile, încet încet, intră în normalitate. Ceea ce ne dorim noi, ca ANAF, nu este să mergem să controlăm și să prindem pe cineva, ci ne dorim contribuabilii din România să aibă un comportament fiscal corect. Nu este o prioritate pentru noi de a controla și nu a fost niciodată”, a precizat Lucian Heiuș, președintele ANAF.
Cei mai mulți dintre profesori fac meditații pentru a-și întregi veniturile, care ar fi trebuit să crească în urmă cu trei ani, dacă ar fi aplicată legea salarizării.
„O fac mercantil și foarte pragmatic, dintr-o necesitate financiară, pentru că suntem plătiți cu suntem plătiți și am fost dintotdeauna ultima Cenușăreasă a bugetului”, a spus Sorina Dănăilă, profesoară franceză.
Potrivit unui studiu realizat de realizat de IRES și Societatea Academică din România, o treime dintre elevii de gimnaziu și liceu fac meditații, iar părinții lor plătesc, în medie, 300 de lei pe lună.
