MEDIU
Apa de ploaie, otravă curată. Cercetătorii suedezi spun că apa de ploaie nu e potabilă
Apa de ploaie este improprie pentru consum în întreaga lume, se arată într-un studiu publicat de Universitatea din Stockholm. Oamenii de știință atrag atenția că această apă nu este nici pe departe bună de băut, pentru că este poluată cu foarte multe chimicale.
Pești morți pe fluviul care traversează Polonia și Germania. Ecologiștii se tem de o posibilă substanță toxică în apă
Un număr uriaș de pești morți au ajuns pe malurile fluviului Oder, care traversează Polonia și Germania. Conservatorii au solicitat o anchetă în urma descoperirii peștilor, pe o porțiune de râu care curge între Germania și Polonia.
Seceta prelungită a afectat caii sălbatici din pădurea Letea și o zonă protejată a Deltei Dunării
Zona strict protejată Sărături-Murighiol şi caii sălbăticiţi din pădurea Letea au fost afectaţi din cauza secetei prelungite, a declarat directoarea executivă a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Viorica Bîscă
Studiu | Apa de ploaie nu este potabilă din cauza unor „substanțe chimice veșnice”
Apa de ploaie nu este potabilă din cauza unor „substanțe chimice veșnice”, potrivit unui studiu. Substanțele perfluoroalchilate și polifluoroalchilice (PFAS) reprezintă o mare familie de substanțe chimice create de om, care nu apar în natură.
Cod portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată și ploi abundente, în mai multe zone ale țării
Meteorologii de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) au emis un cod portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată și ploi abundente în zonele montane și submontane din mai multe județe ale țării.
Fondul forestier, creștere de 0,05% în 2021. INS: Suprafața pădurilor a crescut cu 1.000 de hectare în 2021, față de 2020
Suprafața fondului forestier a înregistrat o creștere de 0,05% în 2021, față de anul precedent. România are o suprafață de peste 6 milioane de hectare de fond forestier, dintre care 500.000 de hectare le reprezintă pădurile virgine și seculare - mai mult decât orice altă țară din Uniunea Europeană.
Dacă sistemul global de sănătate ar fi o țară, ar fi al cincilea cel mai mare emițător de carbon din lume
Responsabilă pentru 4,4% din emisiile de carbon la nivel global, industria de îngrijire a sănătății este un contribuitor semnificativ la schimbările climatice. Efectele acestor emisii cauzează, la rândul lor, daune umane.
Un pui de țestoasă a eliminat în șase zile plasticul înghițit în apă. Cum e afectată viață marină de poluarea cu plastic
Un pui de țestoasă marină din Australia a mâncat atât de mult plastic, încât i-a luat șase zile să-l elimine. În fiecare an, opt milioane de tone de plastic ajung în oceane și peste 100 de milioane de animale marine mor din cauza plasticului.
Sistemul ecologic de răcire subterană al Parisului va deveni cel mai mare din lume
Rețeaua puțin cunoscută de sub capitala franceză este cel mai mare sistem de „răcire urbană” din Europa. Primăria Parisului a semnat un contract ambițios pentru a tripla dimensiunea acestei rețele până în 2042, ajungând la 252 km, ceea ce o va face cea mai mare din lume.
Bacteriile care „mănâncă” plastic ar putea lupta împotriva poluării
Potrivit unui nou studiu realizat pe 29 de lacuri europene, unele bacterii lacustre naturale se dezvoltă mai bine pe resturile de plastic decât pe materia naturală, cum ar fi frunzele și crengile. Acest lucru înseamnă că îmbogățirea apei cu anumite specii ar putea ajuta la alungarea poluării.
Efectele secetei. În bazinele de colectare este tot mai puțină apă, tot mai greu de prelucrat
Efectele secetei se văd și în bazinele de colectare și tratare a apei. La Iași, în stația de tratare a apei, se strâng tot mai puține resurse. Înainte de secetă, bazinele ApaVital prelucrau 4.000 metri cubi de apă pe oră. Acum, capacitatea s-a redus cu aproape 1.000 de metri cubi pe oră.