Marcel Ciolacu spune că în cazul în care vor fi aplicate cuvânt cu cuvânt angajamentele României din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, vor fi "depopulate" Ministerul Apărării, cel de Interne, dar şi justiţia.
Executivul este în dilemă în ceea ce privește pensiile speciale. Ministrul Proiectelor Europene atrage atenția că o astfel de reformă poate duce la destabilizarea întregului sistem de pensii.
Ministerul Apărării a lansat un proiect în dezbatere publică care spune că personalul civil din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională să beneficieze la pensie de aceleaşi prevederi ca personalul militar şi poliţiştii.
Avem 4,9 milioane de pensionari, conform ultimelor date publicate de Institul Național Statistică. Raportul dintre numărul mediu de pensionari și cel al salariaților este de 8 la 10.
Vârsta de pensionare pentru femei ar trebui să fie crescută la 65 de ani în 2035. Acesta este un jalon în PNRR, pe care dacă România nu-l îndeplinește poate pierde 700 de milioane de euro, potrivit ministrului Fondurilor Europene, Marcel Boloș.
România riscă să piardă trei miliarde de euro, bani care reprezintă a treia tranșă din PNRR, dacă legea pensiilor speciale nu va fi adoptată.
Ministrul Finanțelor a explicat că reforma din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi făcută ”așa cum este prevăzută”, iar cheltuielile din PIB cu pensiile de serviciu vor fi diminuate.
Manifestanții au mărșăluit marți în toată Franța într-o nouă rundă de proteste și greve împotriva planului guvernului de a crește vârsta de pensionare la 64 de ani, în ceea ce sindicatele speră să fie cea mai mare demonstrație de forță împotriva acestei propuneri.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că proiectul de lege privind pensiile de serviciu a fost semnat de toate instituţiile vizate de această reformă şi respectă criteriile din PNRR.
Soluțiile propuse de Banca Mondială legate de pensiile speciale sunt imposibil de pus în practică, a spus, la Euronews, fostul judecător CCR, Augustin Zegrean. Și asta pentru că, din punct de vedere constituțional, nu se pot reduce pensiile aflate în plată.
Banca Mondială a publicat raportul final privind reforma pensiilor speciale și impactul bugetar. În baza lui, ministerul Muncii este așteptat acum să prezinte în Senat impactul bugetar al reformei pensiilor speciale.
Banca Mondială vine cu un raport privind recomandările pentru pensiile speciale din România. Astfel, România și-a luat angajamentul, prin PNRR, să reformeze sistemul de pensii și să schimbe modul în care se acordă pensiile speciale.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că pensiile militarilor sunt ”pensii ocupaționale” și nu unele speciale. De asemenea, președintele Camerei Deputaților a precizat că în Parlament există deja o lege care ar trebui să reglementeze statutul acestor pensii.
Deputaţii USR şi Forţa Dreptei au depus marţi, în plenul Camerei Deputaţilor, moţiunea simplă intitulată "Marius Budăi - ministrul salvării pensiilor speciale".
Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a pronunţat marţi în apărarea reformei pensiilor, care a suscitat ostilitate atât la nivelul societăţii, care a ieşit în stradă, cât şi în parlament, la primul său contact cu cetăţenii de la lansarea proiectului la începutul acestui an.
Marcel Ciolacu îşi menţine punctul de vedere potrivit căruia pensiile militarilor nu sunt pensii speciale. Preşedintele Camerei Deputaţilor a adăugat că 22 de state ale Uniunii Europene sunt de acceaşi părere.
Fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a declarat la Euronews că întârzierea plăților din tranșa PNRR ar trebui să producă îngrijorare. Cristian Ghinea a spus că reforma pensiilor speciale este importantă pentru plata tranșei a treia din PNRR.
Ministerul Muncii trebuie să prezinte, până cel târziu săptămâna viitoare, impactul bugetar al proiectului de desființare a pensiilor speciale. Fără acest impact, reforma pensiilor speciale rămâne blocată în Parlament, iar România riscă să piardă bani din PNRR.
Sunt proteste violente în Franța. Sute de mii de oameni au ieșit în stradă, în mai multe orașe din țară, pentru a-și manifesta nemulțumirea față de intenția autorităților de a majora vârsta de pensionare de la 62 până la 64 de ani.
Guvernul va restitui persoanelor cu pensii mai mari 4.000 de lei sumele ce reprezintă contribuția de asigurări de sănătate, în condițiile în care reținerea acestor bani a fost declarată neconstituțională de CCR
Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) spune că numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari a fost de 1.145.867 în ianuarie 2023, cu 616 persoane mai multe comparativ cu luna anterioară.
