Reforma pensiilor speciale pare un obstacol greu de trecut. Guvernul lasă Coaliției decizia politică, dar sunt voci politice care vorbesc deja despre un risc sistemic, ca urmare a modificărilor care vizează și instituții-cheie ale statului. Costurile ar fi mai mari decât cele 700 de milioane de euro pe care România nu i-ar mai încasa din PNRR. Până la finalul lunii martie, România și-a asumat să treacă prin Parlament legea pensiilor.
Căutarea consensului
România promite eliminarea pensiilor speciale, așa cum cere Comisia Europeană, însă reformele sunt pe masa Guvernului.
După două întâlniri, Comitetul interministerial, care se ocupă cu amendamentele la proiectul legii pensiilor speciale, nu a venit cu propuneri concrete, pentru că există opinii diferite în Coaliție.
Legea pensiilor trebuie adoptată până la finalul lunii martie. Dacă, proiectul de reformă a legii pensiilor nu va fi adoptat, România ar pierde 700 de milioane de euro, din totalul de 3,1 miliarde, cât înseamnă a treia cerere de plată.
Marcel Boloș – ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: „În momentul în care acești bani i-am pierdut, sursele de finanțare care sunt socotite la grămadă scad”.
Fostul ministru al Fondurilor Europene, cel care a negociat PNRR cu Executivul European, spune că suma pe care o poate pierde România este de fapt mult mai mare.
Cristian Ghinea – fost ministru al Fondurilor Europene: „Să știți că această sumă de 700 de milioane avansată de domnul Boloș este o cifră optimistă. Astea sunt calculele făcute de el la minister. Modul în care Comisia aplică acel procentaj de ajustare, cum s-ar traduce în română, depinde de Comisia Europeană”.
Ce spune Comisia Europeană
Comisia Europeană a atras atenția că România nu face economii prin forma actuală a proiectului legii pensiilor speciale. În prezent, România alocă anual 12 miliarde de lei pentru pensii speciale și de serviciu.
În cazul militarilor, Comisia Europeană propune ca rata de înlocuire, adică procentul pe care pensia îl reprezintă din salariul în plată, trebuie să fie de 45%, iar calculul să se facă pentru întreaga activitate. Acum rata de înlocuire este de 65% din salariu, iar baza de calcul ia în considerare doar ultimele 6 luni. Modificările propuse acum ar fi doar pentru baza de calcul, care se extinde la ultimele 12 luni.
Baza de calcul pentru pensiile magistraților poate ajunge la 80% din salariul brut din ultimele 6 luni. Se mai adaugă și sporuri. Tocmai de aceea unii magistrați au o pensie mai mare decât veniturile din perioada activă. În proiectul de lege actual este prevăzută plafonarea pensiilor la 100% din venitul net și creșterea stagiului de cotizare.
