Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a luat o decizie considerată de unii surprinzătoare. El a anunțat că renunță la acea listă neagră cu "sponsori ai războiului", potrivit Reuters.
Lista era principalul mod de presiune a Ucrainei asupra companiilor internaționale care fac afaceri în Rusia. Este vorba de aproximativ 50 de astfel de companii importante, care activează pe teritoriul Rusiei și care ar ajuta indirect la susținerea efortului de război al rușilor.
Volodimir Zelenski renunță la lista cu "sponsori ai războiului"
Această decizie ar reprezenta o concesie făcută de Zelenski, cu scopul de a menține sprijinul internațional, care a devenit mai fragil în ultimele luni. Au existat însă mai multe presiuni asupra Kievului, pentru a lua această decizie.
Conform sursei citate, contestatarii susțin că această "campanie a rușinii a fost una neplăcută și subiectivă", iar pe de altă parte, susținătorii spun că, astfel, "s-a scos la iveală modul în care industria a rămas loială Moscovei".
Evident că au apărut reacții diverse după această decizie, iar multe grupuri civile s-au declarat dezamăgite mai ales după ce multe guverne au făcut prea puține eforturi și presiuni asupra acelor companii, pentru a tăia legăturile cu Rusia.
Austria este una dintre țările care nu au mers neapărat pe aceeași linie. De altfel, această țară a continuat să folosească gazul rusesc. Astfel, austriecii ar fi exercitat presiuni asupra Ucrainei, de a renunța la acea listă neagră. La finalul anului 2023, Austria a anunțat că nu va fi de acord cu sancțiunile Uniunii Europene până când Raiffeisen Bank, cea mai mare bancă occidentală din Rusia, nu va fi eliminată de pe lista neagră.
"Guvernul trebuie să înțeleagă că orice relație confortabilă cu Putin s-a încheiat", a spus Karin Doppelbauer, deputat austriac din partidul liberal Neos.
"Trist. Legislația internațională recunoaște că acele companii au responsabilitatea de a respecta drepturile omului de-a lungul lanțurilor lor de aprovizionare, iar asta nu include sprijinirea financiară a unui stat precum Rusia", a precizat Tara Van Ho, profesor asociat de drept și drepturile omului la Universitatea din Essex.
China, Franța și SUA ar fi făcut presiuni asupra Ucrainei
Printre cei care au făcut presiuni asupra Ucrainei ar fi China, potrivit unei surse familiare cu această problemă, citată de publicația menționată. Beijingul ar fi cerut ca ucrainenii să elimine de pe listă 14 companii chineze pentru "eliminarea impacturilor negative". Sursa respectivă a spus că și Franța se află printre cei care au făcut presiuni, în scopul de a elimina de pe listă retaileri precum Auchan sau Leroy Merlin.
Mai sunt state precum Austria și Ungaria, care ar fi făcut presiuni asupra Ucrainei în acest sens. În cazul Ungariei, este cunoscut cazul cu sancționarea băncii OTP. Anul trecut, maghiarii au anunțat că vor bloca sprijunul UE pentru ucraineni dacă banca OTP nu este scoasă de pe listă.
În total, printre cele 50 de companii de pe listă, 9 sunt americane și câte patru din Germania și Franța.
