Preşedinţia ungară a Consiliului UE cere ca până la sfârşitul anului Bulgaria şi România să fie membre depline ale zonei Schengen, a declarat premierul ungar Viktor Orban în plenul Parlamentului UE, la Strasbourg, în cadrul dezbaterii priorităţilor preşedinţiei ungare.
Premierul ungar a spus că sistemul de azil nu funcţionează şi că, "dacă permitem cuiva să intre, nu mai putem să-l trimitem acasă niciodată".
"Politica UE privind migraţia a eşuat, se văd consecinţele. Mai multe state membre încearcă să găsească soluţii. Migraţia ilegală şi temerile legate de siguranţă au dus la controale consolidate la frontiere", a mai spus Orban în cadrul dezbaterii.
În context, Viktor Orban a propus un sistem care să permită întâlniri la vârf între şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre Schengen, aşa cum s-a întâmplat cu zona euro în 2008, în timpul crizei financiare.
Ministrul de Interne, optimist în privința aderării complete a României la Spațiul Schengen până la finalul anului 2024
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, speră ca România să adere complet la Spațiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre, până la sfârșitul anului 2024.
Predoiu a subliniat că România a îndeplinit toate condițiile impuse de Austria pentru acest pas și că, la nivel diplomatic, a susținut activ acest obiectiv prin vizite în Viena, Praga și München. El s-a întâlnit inclusiv cu ministrul interimar austriac de Interne, Gerhard Karner, însă Viena nu a exprimat încă o poziție publică oficială.
Deși subiectul aderării României cu frontierele terestre nu va figura pe agenda Consiliului JAI din 10 octombrie, Predoiu rămâne optimist. El speră că în cadrul acestui Consiliu se vor primi semnale puternice de sprijin, ceea ce ar putea deschide calea unei decizii pozitive până la sfârșitul anului. Consiliul va analiza Eurobarometrul Schengen, care evaluează situația din toate statele membre, dar fără a lua o decizie finală cu privire la aderarea României.
