Intrarea României și a Bulgariei în spațiul Schengen și terestru este pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne de săptămâna viitoare, din Luxemburg.
Miniștrii de Interne din Uniunea Europeană vor analiza modul în care am aplicat aquis-ul spațiului de liberă circulație, în condițiile în care din martie s-au eliminat controalele la frontierele aeriene și maritime.
În discuțiile de săptămâna viitoare, Comisia Europeană va prezenta și Barometrul Schengen, un raport care analizează la șase luni evoluțiile și amenințările emergente pentru Spațiul Schengen.
Potrivit agendei reuniunii, discuția se va axa pe creșterea rezilienței frontierelor externe ale Uniunii. Ultimul consiliu JAI din acest an la care ar putea fi discutată oficial aderarea la Schengen terestru va avea loc la mijlocul lunii decembrie.
- Austria se opune aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen cu granițele terestre
- Traseul României către Schengen. Cronologia momentelor cheie în procesul aderării
- Austria, decisă să blocheze aderarea României la Schengen terestru. Karner: ”Ar fi greșit să stabilim o dată concretă în acest sens”
Ce e Spațiul Schengen
Spațiul Schengen este unul dintre pilonii proiectului european. De la crearea sa în 1995, când au fost eliminate controalele pentru pașapoarte în interiorul acestei zone, cetățenii UE se bucură de dreptul la libera circulație. Acest lucru înseamnă că ei pot locui, studia, munci și se pot pensiona oriunde în UE. Turiștii și întreprinderile beneficiază, de asemenea, de aceste drepturi.
Cine face parte din Spațiul Schengen
Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Mai toate țările UE fac parte din Schengen, cu excepția a cinci dintre ele: Irlanda, care menține opțiunea de excludere voluntară și operează propriul spațiu comun de călătorie împreună cu Regatul Unit, precum și Bulgaria, Croația, Cipru și România, care urmează să adere la Schengen la un moment dat în viitor.
Avantajele Schengen
Până la 3,5 milioane de persoane traversează zilnic o frontieră internă a UE. În practică, libera circulație poate implica drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.
Toți cetățenii UE pot rămâne în altă țară a UE în calitate de turiști pentru o perioadă de până la trei luni, cu un pașaport sau o carte de identitate valabilă. De asemenea, ei pot locui în alt stat membru pentru a munci, având dreptul de a fi tratați în același mod ca și cetățenii țării respective. Întreprinzătorii beneficiază de libertatea de stabilire, iar studenții au dreptul de a studia oriunde în UE.
Închiderea din nou a frontierelor interne ale UE ar putea duce la un cost estimat între 100 și 230 de miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani și ar împiedica naveta transfrontalieră pentru 1,7 milioane de persoane.
Criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen
Pentru a putea intra în Schengen, fiecare țară candidată trebuie să îndeplinească mai multe criterii tehnice. România le-a îndeplinit pe toate încă din 2011.
Primul criteriu se referă la setul comun de norme Schengen, așa-numitul acquis Schengen, în ceea ce privește controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, eliberarea vizelor, cooperarea polițienească și protecția datelor cu caracter personal.
Al doilea criteriu presupune ca statul respectiv să își asume responsabilitatea de a controla frontierele externe în numele celorlalte țări membre și de a elibera vize Schengen uniforme.
De asemenea, țara care vrea să intre în spațiul european fără frontiere trebuie să coopereze în mod eficient cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen, pentru a menține un nivel ridicat de securitate, după ce controalele la frontierele dintre țările Schengen vor fi eliminate.
Nu în ultimul rând, statul trebuie să se conecteze la Sistemul de Informații Schengen și să îl utilizeze.
