Religia este o materie opţională ca oricare alta şi poate fi inclusă între probele examenului de Bacalaureat, a afirmat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu.
"Propunerea BOR şi a celorlalte culte din România ca elevii să poată alege ca materie de examen la Bacalaureat inclusiv Religia, materie studiată la solicitarea părinţilor/elevului şi parte din trunchiul comun al programei şcolare este logică şi justificată de realitate. Prin dreptul garantat de Constituţie, şcolile şi liceele au chiar obligaţia de a propune, alături de alte materii opţionale, şi Religia ca materie de studiu.
Aşa cum se ştie, elevii nu sunt înscrişi împotriva voinţei lor la orele de Religie, ei sau părinţii lor trebuind să facă o solicitare oficială în acest sens. În concluzie, Religia este o materie opţională ca oricare alta şi poate fi inclusă între materiile examenului de Bacalaureat, aşa cum a şi fost în România pre-comunistă, aşa cum şi este în multe dintre ţările din UE", a transmis Bănescu, potrivit Agerpres.
Cum ar trebui să arate subiectele de BAC la religie
Potrivit purtătorul de cuvânt al BOR, "este evident că materia Religie destinată examenului pentru Bacalaureat ar trebui să includă preponderent acele conţinuturi care ilustrează dimensiunea culturală profundă a creştinismului, istoria sa şi a artei creştine, rolul său în istoria culturii şi civilizaţiei româneşti şi europene".
Treisprezece reprezentanţi ai cultelor religioase recunoscute de statul român i-au solicitat, într-o adresă comună, ministrului Educaţiei, Ligia Deca, ca Religia să poată fi aleasă de către elevi, la fel ca alte discipline din trunchiul comun, ca probă de examen la noul Bacalaureat propus în proiectul legii Educaţiei.
Reprezentanţii bisericilor vorbesc despre faptul că Religia nu ar trebui discriminată ca disciplină şcolară, în raport cu celelalte care pot fi alese de elevi pentru a susţine probe la Bacalaureat.
Ei mai susţin că elevii care frecventează orele de Religie vor avea astfel posibilitatea de a-şi valorifica şi verifica competenţele dobândite la această disciplină, "una dintre puţinele care se studiază pe tot parcursul învăţământului preuniversitar şi singura care a fost validată de majoritatea covârşitoare a părinţilor".
Ce solicită reprezentanții bisericilor
Clericii semnatari cer modificarea articolului 99 din proiectul legii învăţământului preuniversitar, alineatele 4, 5 şi 6 şi reproşează "eliminarea precizării referitoare la stabilirea unei perioade de înscriere la Religie sau de schimbare a opţiunii prin ordin al ministrului Educaţiei pentru anul şcolar următor, care poate crea confuzie şi noi presiuni asupra elevilor, în vederea retragerii de la ora de Religie: «într-o perioadă stabilită prin ordin al ministrului Educaţiei, pentru anul şcolar viitor în perioada specificată»".
Documentul este semnat de Patriarhul Bisericii Ortodoxe, Daniel, Arhiepiscopul Mitropolit de Bucureşti - Biserica Romano-Catolică, Aurel Percă, Cardinalul Lucian - Biserica Unită cu Roma, Greco-Catolică, de Episcopul Datev Hagopian - Arhiepiscopia Bisericii Armene din România, Episcopul Bela Kato al Bisericii Reformate din România, Episcopul Reinhart Guib - Biserica Evanghelică C.A. din România, Episcopul Dezso Zoltan Aorjani al Bisericii Evanghelice Lutherane din România, Episcopul Istvan Kovacs al Bisericii Unitariene Maghiare, Viorel Iugam, preşedintele Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, Cornel Haureş - preşedintele Bisericii Creştine după Evanghelie din România, Pastorul Ioan Filip - preşedintele Bisericii lui Dumnezeu Apostolice din România - Cultul Creştin Penticostal, Aurel Neamţu - preşedintele Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea, Muftiul Iusuf Murat - şeful Comunităţii Musulmane din România.
