Ce are în comun China cu România? Culturi vechi de mai bine de 6.000 de ani care se aseamănă, spun cercetătorii.
Într-o comună din județul Iași se fac săpături arheologice. În premieră, echipele din China și România încearcă să descopere de ce culturile Cucuteni și Yangshao au elemente similare, deși distanța dintre locurile în care s-au dezvoltat este de mai bine de șase mii de kilometri.
De ce se aseamănă cultura Cucuteni din România cu Yangshao din China
La mai bine de 30 de kilometri de Iași, în comuna Dobrovăț, pe un vârf de deal, lângă pădure, specialiști și pasionați de arheologie din China și România fac săpături pentru a afla răspunsul la o întrebare pe care o au de șapte ani: de ce se aseamănă cultura Cucuteni din România cu Yangshao din China?
Chenghao Wen, asistent cercetare la Institute of Archaeology Chinese Academy of Social Sciences: Cultura Cucuteni are multe similarități cu o cultură preistorică a noastră, Yangshao, din China. Una este în Estul Europei și cealaltă în Estul Asiei. Distanța dintre cele două este mare 6-7.000 de kilometri.Sunt presupuneri că ar putea fi conexiuni culturale între aceste două culturi. Am vrut să găsim dovezi directe sau indirecte, dovezi arheologice, să susținem această presupunere.
„Am ajuns la concluzia că au intrat în contact cele două civilizații”
Prof.univ.dr. Gheorghe Lazarovici, Universitatea Lucian Blaga: Chiar din primul nostru studiu am ajuns la concluzia că au intrat în contact cele două civilizații. Prima ideea a noastră a fost că erau semne și simboluri asemănătoare.
Wendan Wang - student din China: Am găsit unele similarități între Cucuteni și Yangshao, unele vase cu modele decorative și, poate, tipul caselor. O ipoteză ar fi că au existat relații directe între reprezentanții celor două culturi.
Parc arheologic cu ajutorul fondurilor europene
O ipoteză ar fi că au existat relații directe între reprezentanții celor două culturi.
Dr. Magda Lazarovici, arheolog la Institutul de istorie și arheologie Iași: Este posibil ca la un moment dat, împinși de aceste schimbări climatice, o parte din cei care au generat ceramica pictată s-au îndreptat și spre această zonă. Ceea ce se numește astăzi „drumul mătăsii" poate fi un mijloc de comunicare între civilizații mai vechi.
Chenghao Wen, asistent cercetare la Institute of Archaeology Chinese Academy of Social Sciences: Ar putea fi coincidențe din timpul proceselor de cultură sau ar putea fi rezultatul unui schimb de cultură.
Cea mai veche casă datează de mai bine de 6.000 de ani
În urma analizelor făcute de experți din Germania și România, au fost identificate 20 de locuințe. 9 în această zonă și 11 în pădure. Cea mai veche casă datează de mai bine de 6.000 de ani.
Lăcrămioara Stratulat, directorul adjunct al Complexului Muzeal Moldova, Iași: Șantierul arheologic de la Dobrovăț este prima colaborare romano-chineză existentă în România. Acest proiect a fost gândit încă de la început ca un proiect arheologic școală.
După ce partea de cercetare se va finaliza, cei de la Complexul Muzeal Moldova vor să transforme zona în parc arheologic cu ajutorul fondurilor europene.
