Doi români au murit în Elveția, după ce au apelat la sinucidere asistată, procedură permisă prin lege în această țară. Un alt bolnav, tot din România, rămas paralizat în urma unui accident, a început de curând demersurile pentru a-și pune capăt zilelor în singura țară din lume care permite procedura pentru persoane care nu sunt rezidente. Procedura, ilegală în România, este contestată de Biserica Ortodoxă Română și de medici. Codul Penal românesc incriminează înlesnirea sinuciderii, dar și uciderea la cererea victimei, chiar dacă suferă de o boală incurabilă.
În Europa, sinuciderea asistată este permisă prin lege în nouă țări. Ultimul stat în care procedura a fost legalizată este Austria, la 1 ianuarie 2022. În Italia, deși procedura a intrat în vigoare în 2019, primul deces înregistrat în urma sinuciderii asistate a fost în iunie anul acesta, în cazul unui șofer de camion care și-a rupt coloana într-un accident de circulație. Era tetraplegic. Singura țară din lume care permite procedura și pentru persoane care nu sunt rezidente este Elveția. Un ONG de lângă Zurich oferă încă din anul 1998 astfel de servicii.
„Avem zece persoane din România care au semnat pentru a fi membri, iar în cei 24 de ani de activitate am avut doi rezidenți români care au beneficiat de sinucidere asistată, unul în anul 2017 și o altă persoană anul trecut”, a spus Silvan Luley – membru al ONG-ului din Elveția care oferă servicii de sinucidere asistată.
ONG-ul transmite că în cazul sinuciderii asistate ultimul gest aparține bolnavului. Iar pacienții trebuie să dovedească unui medic problema medicală gravă de care suferă. Pregătirea unui pacient pentru procedura de sinucidere asistată se întinde pe câteva luni.
„Se întâmplă rar ca pacienții să se răzgândească în ultimul moment. De obicei, se întâmplă pe parcursul procedurii, vorbim despre câteva luni de pregătire, majoritatea spun ”mulțumesc” după ce au primit, provizoriu, undă verde de la medic, mai mult de 50% spun <<mulțumesc pentru această ”portiță de ieșire”, s-ar putea să sun înapoi, dacă am nevoie>>, dar destul de des nu mai auzim de ei, primim mesaje de la membrii familiei că tatăl, soțul au murit în timp ce urmau tratament paliativ”, a mai spus Silvan Luley.
Un fost economist în vârstă de 51 de ani din România a început demersurile pentru a ajunge la clinica din Elveția. El își dorește să fie ajutat să moară, după ce în urmă cu doi ani a avut un accident. De atunci, suferă de tetrapareză spastică, diagnostic care i-a afectat toate membrele. Bărbatul, care dorește să rămână anonim, a început să strângă documente în urmă cu două luni. Procedura de sinucidere asistată costă 10.000 de euro în Elveția.
Jurnalist: Sunteți convins că aceasta este calea de urmat?
Persoană care vrea să beneficieze de sinucidere asistată: Da, pentru că este foarte greu. Nu înțelege nimeni, este foarte greu să trăiești cu frustrări și regrete.
În România sunt două articole de lege care incriminează ajutorul dat unor persoane care doresc să moară. Înlesnirea sinuciderii și uciderea la cererea victimei, chiar dacă aceasta suferă de o boală incurabilă sau infirmitate atestată medical se pedepsesc cu închisoarea. Faptele se pedepsesc, chiar dacă s-au întâmplat pe teritoriul altei țări.
„Statul român, Parchetul General implicit, dacă va constata pe bază de sesizare sau autosesizare că s-a produs o infracțiune împotriva unui cetățean român într-un alt stat, că e în cadrul Uniunii sau în afară, iar statul respectiv nu anchetează fapta, implicit Elveția nu o să ancheteze fapta, pentru că la ei este legalizată chestiunea aceasta, statul român ar putea să se autosesizeze și să deschidă un dosar penal pentru uciderea la cererea victimei. S-ar putea să avem un prim caz”, a spus Adrian Cuculis – avocat.
Alianța Română de Prevenție a Suicidului critică procedura de sinucidere asistată. Medicul psihiatru Doina Cosman este implicată în cercetări de suicidologie de peste 30 de ani.
„Eu și Asociația pe care o conduc (Alianța Română de Prevenția Sinuciderii) nu suntem de acord cu sinuciderea asistată, este o formă de sinucidere care implică un model. Acest model poate să fie preluat și de alți oameni care sunt depresivi sau au altă tulburare psihică sau sunt într-o mare criză existențială și poate să îi contagioneze psihologic înspre sinucidere, de aceea nu suntem de acord și nu susținem sinuciderea asistată”, a spus Prof. univ. dr. Doina Cosman – medic psihiatru, președinte Asociația Română de Psihiatrie.
Și Biserica Ortodoxă Română respinge procedura.
„Creștinismul are în centrul său Viața, Adevărul și Calea spre ele. Învierea, nu moartea, asistată sau nu. Viziunea firească asupra suferinței și a morții include în mod necesar respectul pentru viața persoanei umane până la ultima ei pâlpâire. Pentru că nu noi suntem autorii propriei vieții, ci doar cei ce am primit-o ca dar”, spune Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române.
