În România se nasc anual peste 16.000 de copii prematuri, cu cel puțin trei săptămâni înainte de termenul stabilit. Țara noastră se află în top 5 în Uniunea Europeană când vine vorba de mortalitatea infantilă.
Doctorii spun că cel mai greu lucru pe care trebuie să-l facă este să refuze unele familii. Sunt nevoiți să facă acest lucru, pentru că nu sunt incubatoare suficiente. România se află în topul statisticilor când vine vorba de nașterile premature și de morțile infantile. În țările din vestul Europei, situația nu arată la fel.
Mariana Marțian, medic primar neonatolog: „Pui un senzor pe copil, nu numai pulsoximetru, acela care iti arata saturatia, sunt niste monitoare care arata saturatia intracel, oxigenarea cerebrala, monitoare encefalograme, sunt rapide. Acestea le-am primit la un moment dat, dar se strica. Trebuiesc permanent inlocuite. La fel si incubatoarele. Ele se strica, sunt consumabile.”
Problema majoră: lipsa incubatoarelor
Cea mai mare problemă cu care se confruntă secțiile de prematuri din România este lipsa incubatoarelor. Ele fac diferența dintre viață și moarte. Din necesarul de 600 de incubatoare, țara noastră are aproximativ jumătate. Și asta nu e singura problemă. Lipsa personalului pregătit și lipsa tehnologiei moderne fac ca șansele de supraviețuire să scadă. În România, 40% dintre copiii născuți prematur nu primesc îngrijirile necesare din cauza lipsei echipamentelor. Prin PNRR, Ministerul Sănătății plănuiește să investească 80 de milioane de euro în modernizarea secțiilor de prematuri.
„Să vedem ce tipuri de echipamente mai au ei nevoie și să aducem, oferim un acces mai mare oamenilor și la alte unități sanitare decât lista pe care o avem la dispoziție în momentul de față”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Medicii sunt supra solicitați
ONG-urile implicate în dotarea unor materinități transmit că se pune prea multă presiune pe cadrele medicale să scrie proiecte și să aplice pentru fonduri. Sunt oricum suprasolicitați.
„Dacă în București sau în centrele mari universitare s-a făcut efortul de către organizațiile neguvernamentale, printre care și Asociația Prematurilor, de a doat, de a forma, de a extinde, de a face îmbunătățiri, în secțiile de ginecologie sau neonatologie, la nivel național, lucrurile sunt sumbre și este nevoie de investiții”, a explicat Diana, reprezentant al Asociației Prematurilor.
Cauzele ratei crescute a copiilor născuți prematur în România sunt deseori problemele medicale. Doctorii trag un semnal de alarmă și asupra numărului crescut de mame minore din România. Una din 10 mame are sub 15 ani. Și femeile care așteaptă prea mult riscă să aibă aceeași problemă, spun medicii.
Povestea lui Matei, un băiețel născut prematur
Matei are 1 an și 7 luni. S-a născut la 26 de săptămâni de sarcină și cântărea 650 de grame. Mama lui a spus că era cât o sticlă de suc. Așa arăta scutecul pe care l-a primit la maternitate, îi ajungea până la subraț. A stat în incubator 3 luni jumătate, singura lui șansă.
„Doamna doctor mi-a zis: știți, altă variantă nu există decât să naștem. Adică să facem o cezariană, să naștem și șansele sunt 50-50 să trăiască, 50-50 dacă trăiește, să fie funcțional”, a mărturisit Mihaela Budeanu, mama lui Matei.
Mama lui spune că este un învingător. Din toate riscurile neurologice pe care le aduce prematuritatea, el a rămas fără auz. Trebuie să poarte un aparat auditiv, dar încă nu s-a obișnuit cu el. Atunci când vrea să danseze, muzica trebuie să fie dată mai tare.
Mihaela nu uită momentul în care lui Matei i s-a umplut un plămân cu sânge și nu putea să respire. Corpul lui era plin de tuburi, acum sunt cicatrici.
Matei e mai rezistent decât pare. Mănâncă pe săturate, dansează, se joacă și, foarte important, învață de la sora lui Ștefania cum să se spele pe dinți.
