La fiecare trei minute, în lume, un om este diagnosticat cu un cancer de sânge. Singura soluție terapeutică o reprezintă transplantul de celule stem hematopoietice. Anual, în România, trei din o sută de mii de oameni au nevoie de o astfel de intervenție. Sunt cinci centre în țară acreditate pentru această procedură. E nevoie, însă, și de donatori.
Dacă în țările din Uniunea Europeană, Registrul Donatorilor are milioane de voluntari, la aproape 11 ani de la înființare, registrul din România ajunge la o sută de mii de posibili donatori. Numărul mic de oameni înscriși înseamnă liste de așteptare și mai puține șanse pentru pacienții care au nevoie de transplant.
În salonul cinci al compartimentului de transplant din cadrul Institutului Regional de Oncologie din Iași, Elena Mușat așteaptă transplantul care ar trebui să-i salveze viața.
Elena Mușat, pacient: ”Sora a fost compatibilă cu mine. A fost o mare bucurie. Merg triumfătoare, cu gânduri bune. Merg acasă, la familie, când o să fiu aptă să plec acasă.”
Cum se realizează un transplant de celule stem
Nimic nu este lăsat la voia întâmplării, totul trebuie să fie sterilizat, dezinfectat. De la apă sterilă, aer, uși care se deschid cu senzor. Pentru a ajunge la pacient se trec prin mai mulți pași de echipare. O muncă incredibilă pentru ca viața celui care stă pe pat să fie mai bună și mai ales mai lungă.
După ce s-a făcut o ultimă verificare a identității pacientului și a donatorului, s-a început decongelarea celulelor.
Roxana Dumitru, medic specialist, coordonator unitate de transfuzii, IRO Iași: ”Decongelarea trebuie să se facă cât mai repede. Celulele sunt crioprezervate cu o substanță specială care le protejează de temperaturile foarte scăzute. Ele sunt stocate la -150 de grade celsius în vapori de azot. Odată ce se dezgheață devine toxica pentru celule și atunci trebuie să ne mișcăm cât mai repede. Să le decongelăm rapid și să le administrăm rapid. În maxim zece minute să fie administrate.”
Procedura de transplant se repetă cu a doua pungă specială cu celule stem. Nu doar procedura de transplant este importantă, ci și perioada de după aceasta.
Ion Antohi, medic primar în Clinica de Hematologie, IRO Iași: ”Avem în acest sector șase camere sterile unde stau pacienții cu transplant de celule stem hematopoietice pe perioada efectuării procedurii de transplant și pentru un număr de 30 de zile post transplant. Este o perioadă critică în care pacienții sunt supuși unor rigori deosebite de urmărire și de supraveghere.”
A doua șansă la viață pentru pacienții cu cancer
Prin toți acești pași a trecut și Răzvan Crică în urmă cu aproape patru ani. Atunci el a primit celule stem de la sora lui. A fost al doilea transplant de la o rudă realizat la Institutul Regional de Oncologie din Iași. Totul pornise de la rezultatele unor analize făcute în urma unei răceli.
Răzvan Crică, pacient: ”Să ai norocul să poți face transplantul. Aici este o problemă. Trebuie sa ai norocul, să ai un donator, să se găsească repede un donator. Timpul contează foarte mult.
Angela Dăscălescu, medic coordonator al Compartimentului de Transplant Medular, IRO Iași: ”Este foarte mare nevoie de proceduri de transplant în România. Noi, acum, în acest moment, avem pacienți pe lista de așteptare. Sunt în jur de 30-40 de pacienți cam tot timpul.”
Pe lângă un tratament de chimioterapie anevoios, etapa cea mai grea a fost să rămână în salon 30 de zile, după transplant.
Răzvan Crică, pacient: ”Nu-ți imaginezi. În general, pare că stau o lună de zile. Nu e greu. Psihic te dărâmă. Aceiași pereți, aceleași fețe, aerul, oxigen care ți se dă din spital, nu aerul de afară. Pentru mine a fost destul de greu, dar am rezistat eroic.”
Angela Dăscălescu, medic coordonator al Compartimentului de Transplant Medular, IRO Iași: ”Este o procedură foarte dificilă, care începe în compartimentul de transplant, dar se termină prin monitorizarea pacientului post transplant, uneori ani de zile.”
Tipuri de transplant de celule stem
Compartimentul de transplant medular al Institutului Regional de Oncologie din Iași și-a început activitatea în noiembrie 2017. Sunt trei tipuri de transplant care se pot face: autotransplant, transplant de la o rudă și transplant de la un donator străin.
Angela Dăscălescu, medic coordonator al Compartimentului de Transplant Medular, IRO Iași: ”Am reușit să creștem de la două proceduri, în 2017, la 70 de proceduri în 2023. Până în prezent am reușit să facem 255 proceduri de transplant.”
În țară sunt cinci centre acreditate să facă transplant. Cel mai mare este cel de la Institutul Clinic Fundeni, unde, în zece ani de activitate, s-au efectuat două mii de transplanturi. Adresabilitatea este, însă, una mare și la Iași. Sunt pacienți din toată țara, iar pentru o parte dintre ei salvarea a venit de la donatori din străinătate.
Angela Dăscălescu, medic coordonator al Compartimentului de Transplant Medular, IRO Iași: ”Uneori, această procedură face diferența dintre viață și moarte pentru unii pacienți. În Centrul nostru am avut donatori cam din toată Uniunea Europeană, aș putea spune. Din Italia, din Spania, din Germania foarte mulți, din Polonia. Inclusiv din Turcia, din Marea Britanie. Cam din aceste țări am avut noi.”
Drumul pacientului ar fi însă mai ușor dacă s-ar înscrie mai mulți români în Registrul Național.
Angela Dăscălescu, medic coordonator al Compartimentului de Transplant Medular, IRO Iași: ”Dacă registrul național este cu mai mulți pacienți, mai multe șanse sunt pentru un pacient din România să își găsească donatorii în aceeași țară că au o bază o genetică comună.”
Elena Albu, coordonatorul Centrului Donatorilor de Celule Stem: ”Numărul voluntarilor înscriși în registrul din România a ajuns în acest moment la aproape 95 de mii de voluntari. Este o cifră, aparent, impresionantă, dar, în realitate, este mult prea mică comparativ cu centrele din lume unde numărul celor înscriși atinge cifre de ordinul milioane.”
În registru se pot înscrie persoane sănătoase cu vârste între 18 și 45 de ani. Din momentul în care te-ai înscris, poți dona celule stem până la 65 de ani, dacă starea de sănătate o permite. La nivel mondial, peste 42 de milioane de potențiali donatori sunt înscriși în registrele din 56 de țări de pe toate continentele. Asta înseamnă 0,5 la sută din populația globului.
