Marcel Ciolacu i-a cerut ministrului de Interne Cătălin Predoiu să pregătească Hotărârea de Guvern privind organizarea alegerilor prezidențiale în septembrie. Anunțul premierului i-a iritat, însă, pe liberali, au declarat surse politice pentru Euronews, care vor să amâne scrutinul după această lună sau chiar până la termen, în noiembrie.
Surse: PNL, iritat de presiunea PSD
În ședința coaliției de joi, cele două părți conveniseră să mai facă o analiză, până marți, legată de cele două variante privind data primului tur al alegerilor prezidențiale - dacă să rămână 15 septembrie sau să se mute calendarul cu două săptămâni, pe 29 septembrie.
PSD și PNL conveniseră, astfel, nici să nu facă declarații până marți, când trebuie luată decizia finală, doar că astăzi, vineri, în debutul ședinței de Guvern, Ciolacu a ridicat mingea la fileu cerându-i ministrului Predoiu - cel care, împreună cu reprezentanții AEP, trebuie să conceapă textul Hotărârii de Guvern - să vină cu acest act normativ cât mai rapid pentru a-l putea adopta săptămâna viitoare.
Marius Vulpe, jurnalist Euronews: „Declarația lui Ciolacu a prins în offside conducerea liberală, care are propriile sale planuri. Marțea viitoare, potrivit surselor Euronews, e posibil ca reprezentanții PNL să ceară o nouă amânare, astfel încât să mute tot calendarul alegerilor prezidențiale cât mai aproape de alegerile la termen, asta pentru că și-au făcut niște calcule. Concret, Nicolae Ciucă are nevoie, în cazul în care se ajunge la candidatură separată pentru Cotroceni, de cât mai mult timp pentru a-și face campanie și a crește în sondaje, astfel încât să se apropie de scorul partidului”.
Surse: Ciolacu ar fi încercat să-și găsească un înlocuitor la prezidențiale, dar nu a găsit
În plus, mutarea datei alegerilor prezidențiale cât mai aproape de alegerile generale din decembrie ar putea să le ofere liberalilor încă o șansă de a crește intenția de vot pentru propria lor listă pentru Senat și Camera Deputaților, prin transferul de imagine și de voturi al candidatului prezidențial la ultimul tur de scrutin și de alegeri din acest an.
Planurile PNL sunt complicate, însă, de strategia social democraților. Ciolacu ar fi încercat în aceste zile, potrivit surselor Euronews, să-și găsească un înlocuitor în interiorul PSD pentru a candida la alegerile prezidențiale. Nu a găsit pe nimeni și este, în momentul de față, nevoit să își asume această candidatură. Iar asta înseamă că încearcă și el să își mărească șansele de a obține mandatul de președinte al României. Alegerile pentru Cotroceni, dacă s-ar desfășura în septembrie, ar putea să îi ofere lui Ciolacu posibilitatea de a se folosi inclusiv de impactul electoral al măsurilor sociale cu care a venit în ultima perioadă, dar și care vor veni începând cu 1 septembrie - acele majorări de pensii și salarii promise - care ar putea să se transforme în voturi pentru candidatul PSD la Cotroceni.
Dincolo de toate aceste strategii, trebuie mai întâi ca cele două mari partide să ajungă la un consens legat de data prezidențialelor. Liberalii sunt cei care au „în mâini” în momentul de față procedura de adoptare a HG pentru desfășurarea alegerilor prezidențiale: fără semnătura ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, nu se poate elabora și trimite mai departe în procedură acest act normativ, iar avizatorii sunt și ei tot miniștri liberali.
Analist politic: Opiniile electorale sunt deja formate. Majorarea pensiilor nu influențează alegerile
Radu Carp, politolog: „Să plecăm de la lucrurile evidente: nu se poate face campanie electorală la 40 de grade, în lunile iulie și august. Am văzut că și alegerile care au fost programate în luna iunie s-au desfășurat cu mare dificultate. Nu cred că vom avea miracole și vom avea aceeași problemă legată de Birourile Electorale. Începutul lunii septembrie va fi la fel de călduros ca și începutul lunii iunie. Repet, nu cred că procesul electoral va dura mai puțin. Din păcate, pentru că ar fi trebuit să arate într-o altă formă. (...)
Cred că o dată rezonabilă, într-adevăr, ar fi sfârșitul lunii septembrie, jumătatea lui septembrie, sfârșitul lunii septembrie. Am văzut, în 2020, au fost alegeri la sfârșitul lui septembrie și s-au desfășurat în condiții bune. Cred, de asemenea, că începutul școlii va fi dat peste cap dacă se vor ține alegeri în jur de 1 septembrie”, a precizat acesta, la Euronews România.
„Mie mi se pare că toate aceste chestiuni nu au foarte multe influență, nici salarii, nici pensii, nu au cum să aibă... În orice caz, dacă au, sunt în marja de eroare. Opiniile electorale sunt deja formate. Au fost formate cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European, alegerilor locale, foarte greu să muți un vot dintr-o parte în alta. Mai ales atunci când vorbim de două partide puternice, de două partide mari, care probabil vor avea propriii candidați. Nu cred că cineva care ar vota un candidat PNL, brusc ar vota un candidat PSD pentru simplul fapt că i s-a mărit salariul, despre care știa de un an. Și e vorba de o mărire infimă, de 5-10% în medie din câte știu”, a mai adăugat Radu Carp.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Pentru prima oară în istorie, în 2024 sunt organizate patru rânduri de alegeri. Primele două au avut loc pe 9 iunie (alegerile locale și europarlamentare).
În ceea ce privește restul calendarului alegerilor din 2024 în România, singura dată certă rămasă este cea a alegerilor parlamentare: 8 decembrie. În ceea ce privește alegerile prezidențiale, coaliția încă poartă discuții și negociază variante. Momentan, singura variantă avansată de premierul Marcel Ciolacu este organizarea celor două tururi în luna septembrie.
Calendarul alegerilor din 2024 în România:
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale;
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
