Sarcina face ca femeile să piardă materie cenușie și remodelează „rețeaua de moduri implicite" a creierului, potrivit unui nou studiu, citat de Live Science.
Sarcina duce la schimbări izbitoare la nivelul creierului, inclusiv modificări ale materiei cenușii și ale regiunilor implicate în percepția de sine.
Descoperirile sugerează că aceste modificări neurologice ar putea juca un rol în schimbarea de identitate pe care multe femei o simt atunci când devin mame, au declarat cercetătorii.
„Aceste date oferă informații cheie despre impactul devenirii mame asupra creierului uman și indică schimbări pronunțate în structura și funcția creierului în timpul sarcinii”, au scris autorii studiului, care a fost publicat pe 22 noiembrie în revista Nature Communications.
Aceste schimbări „pot conferi avantaje adaptative pentru comportamentul gestațional și matern al mamei și pentru stabilirea noii relații mamă-copil”, potrivit cercetătorilor studiului, de la Centrul Medical Universitar din Amsterdam.
În cadrul unui studiu anterior efectuat pe femei însărcinate din Spania, același grup de cercetători a constatat că participantele au prezentat o reducere a cantității de materie cenușie din creier și că aceste reduceri au durat până la doi ani după ce femeile au născut. În noul studiu, realizat în Olanda, cercetătorii au extins această lucrare prin examinarea mai multor zone ale creierului și au investigat dacă modificările erau legate de anumite comportamente.
Aceștia au urmărit 80 de femei olandeze care nu erau însărcinate la începutul studiului și care nu avuseseră niciodată un copil. Pe parcursul studiului, 40 dintre femei au rămas însărcinate. Tuturor femeilor le-a fost scanat creierul la începutul studiului și în diferite momente după aceea, inclusiv (pentru cele care au rămas însărcinate) la scurt timp după naștere și la un an după naștere.
Femeile care au rămas însărcinate au pierdut materie cenușie după naștere
Cercetătorii au constatat din nou că femeile care au rămas însărcinate au pierdut materie cenușie după naștere. Replicarea constatării din studiul lor anterior sugerează în continuare că aceste rezultate sunt fiabile și că sunt observate la persoane din diferite țări, au declarat autorii. Aceste pierderi de materie cenușie nu sunt neapărat dăunătoare, mai degrabă, ele pot reprezenta o „reglare fină” a creierului, care ar putea fi benefică în îngrijirea unui nou-născut, au spus ei.
În mod interesant, pierderea materiei cenușii a fost legată de așa-numitele comportamente de pregătire pentru a întâmpina un copil, precum pregătirea camerei copilului sau organizarea casei.
De asemenea, studiul a constatat că femeile care au rămas însărcinate au prezentat modificări la nivelul unui sistem cerebral cunoscut sub numele de rețeaua modului implicit, un grup de regiuni ale creierului care sunt cele mai active atunci când o persoană nu execută o sarcină specifică. Această rețea este activă atunci când îți lași mintea să hoinărească și se crede că este implicată în autoreflecție și în memoria autobiografică, precum și în procese sociale precum empatia, au precizat autorii.
Mai mult, femeile cu schimbări mai mari în rețeaua modului implicit au raportat că au simțit o legătură mai mare cu copilul lor (măsurată printr-un sondaj privind legătura dintre mamă și copil) și că au avut mai multă plăcere să interacționeze cu copilul lor, în comparație cu femeile cu schimbări mai mici. Femeile cu schimbări mai mari ale rețelei de moduri implicite au raportat, de asemenea, mai puține „deficiențe ale legăturii”, cum ar fi furie față de copil. În plus, cu cât creșterile de activitate în rețeaua modului implicit erau mai mari, cu atât probabilitatea ca femeile să diferențieze fătul de ele însele și să îl vadă ca pe un individ era mai mare.
Factorii care determină aceste modificări cerebrale
În cele din urmă, cercetătorii au investigat ce factori ar putea determina aceste modificări cerebrale, iar rezultatele lor indică un vinovat probabil: hormonii. Utilizând probe de urină colectate în 10 momente din timpul studiului, cercetătorii au descoperit că femeile cu niveluri mai ridicate de estrogen, în special în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, au prezentat modificări cerebrale mai mari decât cele care nu au avut un nivel atât de pronunțat de estrogen. În schimb, factori precum somnul, nivelul de stres și tipul de naștere nu au fost legați de modificările cerebrale.
Cu toate acestea, cercetătorii nu pot exclude posibilitatea ca și alți factori care nu au fost măsurați în cadrul studiului - inclusiv exercițiile fizice, nutriția și markerii genetici - să fie implicați în aceste modificări ale creierului și au făcut apel la studii suplimentare, mai ample, pentru a examina acești factori.
