Turiștii străini par tot mai interesați de istoria comunismului din România. Deși e cunoscută teroarea în care au trăit românii sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, mulți străini spun că, din afara țării, lucrurile nu au părut atât de rele. O echipă Euronews România a însoțit un grup de turiști din Scoția, într-un tur ghidat. În timpul comunismului, 26 ianuarie era ziua în care, întregul popor, sărbătorea ziua lui Nicolae Ceaușescu.
Turiștii rezervă tururi ghidate pentru a explora istoria
James este din Scoția și a venit în România în vacanță împreună cu cei trei copii. Au vrut să afle mai multe despre Nicolae Ceaușescu și despre perioada comunismului în România, așa că au rezervat un tur ghidat în Capitală. Ghidul turistic i-a dus în cele mai importante puncte. Unul dintre acestea a fost Casa Poporului.
Andreea Cosma, ghid turistic: ”Construcția a început în 1979-1980, dar, de fapt, a început cu demolarea unui întreg cartier care era aici. Cartierul Uranus se numea. Demolarea a durat aproximativ 5 ani, deci construcția propriu-zisă a început în 1984 și, până în 1989, au reușit să construiască una dintre cele mai mari clădiri din lume. Oamenii lucrau în anumite condiții, nu aveau apă curentă, toalete, erau hrăniți doar cu cartofi fierți și varză călită și mulți dintre ei au murit.”
Un alt punct important de pe traseu a fost o alimentară care funcționa pe vremea comunismului. Ghidul le-a povestit turiștilor că alimentele, și nu numai, au fost raționalizate pentru că Ceaușescu a decis să achite în avans datoria externă pe care o avea România.
Andreea Cosma, ghid turistic: ”De aceea, în anii ’80, aproape la fiecare intersecție erau cozi mari de oameni. Vorbim de sute de oameni care stăteau la cozi, timp de câteva ore, pentru un litru de ulei sau un kilogram de zahăr, fără să știe dacă vor obține ceva la final. Totuși, abia găseai câte ceva. De aceea, în anii ’80 s-au reintrodus cartelele de rație, care s-au folosit în cel de-al Doilea Război Mondial. Specificau ce aveai voie să cumperi, în funcție de numărul membrilor din familie. Aici este un exemplu pentru pâine. Dar acest program de austeritate auto-impus nu se limita doar la produsele alimentare. Se aplica tuturor domeniilor din viața noastră. De exemplu, în cazul electricității. Aveam, în fiecare zi, pene de curent. Lipsa gazului însemna și lipsa căldurii. Era extrem, extrem de frig peste tot.”
Turiștii au aflat mai multe și despre felul în care a funcționat Securitatea.
Andreea Cosma, ghid turistic: ”Această clădire frumoasă arată ca un bloc de apartamente. Este un bloc și este și monument istoric, a fost construit în anii ’30, dar este și unul din centrele de interogare și de tortură folosite de Securitate. Sunt holuri foarte lungi cu camere în stânga și în dreapta, camere mici. Acestea sunt la două etaje sub pământ, deci dacă țipai, nu te auzea nimeni. Nu doar oamenii de pe stradă, dar nici cei din clădire. Majoritatea oamenilor care locuiau aici nu știau ce se întâmpla la subsol. Oamenii erau arestați, filați sau duși în închisori dure dacă erau considerați a fi împotriva sistemului.”
Românii, nostalgici după comunism
Ultima oprire din turul de trei ore a fost în Piața Revoluției, unde ghidul le-a povestit turiștilor ce s-a întâmplat în decembrie 1989, când Nicolae Ceaușescu a pierdut puterea.
Andreea Cosma, ghid turistic: ”Suntem în fața fostului sediu al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. De acolo a rostit ultimul său discurs pentru o audiență de aproximativ 100.000 de oameni. Oamenii din spatele mulțimii au început să-l huiduiască și el nu a știut cum să reacționeze. În acest context, a doua zi, pe 22 decembrie 1989, au decis să fugă de pe acoperișul clădirii cu un elicopter. Erau el, soția lui și prim-ministrul. Este, de asemenea, momentul în care protestatarii au reușit să intre în clădire.”
Turiștii au aflat mai multe detalii și despre procesul care a avut loc la Târgoviște pe 25 decembrie 1989, la finalul căruia cuplul dictatorial a fost condamnat la moarte.
James Quarton, turist: ”Aveam 24 de ani când Ceaușescu era înlăturat de la putere. Nu cunoșteam foarte bine povestea. Aveam câteva informații de la știri, dar nu știam prea multe despre Europa de Est la acea vreme. Am vorbit și cu oameni care privesc cu nostalgie în urmă pentru că aveau o copilărie bună, aveau garanția că nu își vor pierde casa, aveau locuri de muncă sigure. Deci părerile sunt împărțite. A fost fantastic să caut și să descopăr o imagine atât de clară a vieții în România comunistă.”
Tot mai mulți turiști străini sunt interesați de istoria comunismului din România și aleg să descopere informațiile în tururi ghidate. Unii dintre ei nu știu exact ce s-a întâmplat în acea perioadă în țara noastră.
Andreea Cosma ghid turistic: ”Am avut și situații în care au venit cu o impresie mai pozitivă și au înțeles că, de fapt, suntem îndreptățiți, majoritatea dintre noi, să considerăm că nu e ceva ce funcționează, aflând cum a fost, de fapt, realitatea noastră. Punctele principale pe care le atingem sunt unde a fost impactul cel mai mare în toți cei 45 de ani: naționalizarea, securitatea, cozile care vin împreună cu frig și lipsuri, Revoluția și Casa Poporului.”
Pe de altă parte, aproape jumătate dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP, la comanda news.ro. De asemenea, peste 46% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decât în prezent.
