România a deschis piața muncii pentru angajații din afara Uniunii Europene la cel mai mare nivel dintotdeauna. Acest lucru s-a transformat de fapt într-o trambulină pentru mii de migranți care vor să ajungă mai ușor în Occident. Euronews România a descoperit migranți aduși din Asia care au avut contracte de muncă încheiate pentru o zi. O parte dintre cei peste 100.000 de străini pentru care s-au dat avize de muncă în ultimii doi ani nici măcar nu au intenționat să lucreze la noi în țară. Un șef de la Imigrări recunoaște că aceste situații sunt posibile. În primele luni de ședere în România, statul nu urmărește întotdeauna parcursul imigranților și nici relația acestora cu firmele care i-au angajat.
Într-o singură zi, la final de mai, la granița cu Ungaria au fost opriți 143 de asiatici și africani. Toți voiau să treacă ilegal în Occident, ascunși în camioane.
Oficial, șoferii le-au spus polițiștilor de frontieră că transportau marfă spre Germania, Austria și Franța, prin punctele de trecere Nădlac și Borș. Din aprilie, autoritățile române au întărit frontiera de Vest, din cauza miilor de migranți prinși că vor să fugă în capitalele mai bogate din Europa.
90% dintre migranții prinși că vor să fugă în Vestul Europei au intrat legal în țară
Poliția de Frontieră spune că 90% dintre migranții prinși că vor care vor să ajungă în Occident au intrat în țara noastră cu forme legală de muncă sau chiar cu permise de studii. Doar în primele trei luni ale acestui an, au fost prinși la granița cu Ungaria peste 2.800 de migranți, aproape de trei ori mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cei mai mulți migranți opriți din drum sunt, de origine, din Bangladesh. Puțini sunt cei care mai vor să rămână în România. Unul dintre ei este Abdul, pe care l-am întâlnit chiar în ziua în care și-a reînnoit permisul de ședere la noi în țară.
Abdul Kaium Siraji muncește deja de trei ani în România și ne răspunde în limba română: ”Eu lucrez în confecții, la o firmă din Zimnicea. Sunt șef acolo. Și ei lucrează aici de trei ani (n.red. arătând spre alți doi colegi de muncă). ”
Jurnalist: ”Ei sunt subordonații tăi?”
Abdul Kaium Siraji: ”Da. Sunt 25 de persoane din Bangladesh pe care le coordonez.
Jurnalist: ”Cum ai învățat română?”
Abdul Kaium Siraji: ”Nu este greu. Limba română și limba engleză (n.red semănă).”
Abdul este unul dintre puținii bengalezi rămași la muncă pe teritoriul României. Anul trecut au fost nou admiși pe piața muncii aproape 30.000 de cetățeni din Bangladesh, iar la ora actuală mai sunt doar puțin peste 5.000 de salariați din această țară.
Aproximativ 100.000 de străini lucrează în România
Oficial, în România lucrează 97.264 de străini care provin din țări aflate în afara Uniunii Europene. Cei mai mulți vin din Nepal, Sri Lanka, Turcia, India, Bangladesh, Pakistan, Vietnam și Filipine.
Un imigrant din Asia sau Africa poate munci în România doar dacă firma care vrea să îl angajeze obține un aviz de la Inspectoratul de Imigrări. Pe baza vizei de angajare, ministerul de externe român le dă dreptul migranților să stea legal în țara noastră pentru o perioadă de 90 de zile.
Orice patron, indiferent de vechimea companiei, poate aduce muncitori străini, dacă dovedește prin adeverințe de la Forțele de Muncă faptul că nu a găsit români pentru posturile vacante pe care vrea să le ocupe cu migranți. Conform legii, contractul de muncă nu este necesar în procedura de avizare, documentul se încheie abia după ce migrantul ajunge în țară.
Migranții au primit avize de angajare pentru o singră zi
Euronews România a descoperit că au fost date avize de angajare în cazul unor firme care i-au ținut pe muncitorii străini angajați o zi, 14 zile sau cel mult câteva luni. Biroul pentru Imigrări din Teleorman a avizat angajarea unor străini cerută de o firmă înființată în anul 2020 de Miwtoo Mizanur Rahman, cetățean german din Bangladesh, administrator în acte al unei firmei din București care se ocupă de curățenie generală în interiorul clădirilor. Mowla T, tot din Bangladesh, a fost angajat la această firmă în iarna anului 2021, cu un contract care a început pe 30 octombrie 2021 și s-a încheiat la data de 1 noiembrie.
Alți trei angajați, avizați pe altă firmă tot de Biroul pentru Imigrări de la Teleorman, au fost depistați de autorități în Austria. Ei au avut contract de muncă legal pe o perioadă scurtă de trei sau cinci luni și sunt bănuiți că provin dintr-un lot de 25 de migranți, despre care se crede că jumătate nu mai sunt în țară pentru că nu și-au reînnoit permisele de ședere. Aceeași situație este și cu Muhammad, un pakistanez care avea un contract pe o perioadă de 14 zile. Șeful Biroului pentru Imigrări din Teleorman găsește explicații chiar în legislație:
Discuție cu șeful Biroului pentru Imigrări Teleorman
Jurnalist: ”Anumite avize pe care le-ați dat, în anumite cazuri, muncitorii erau angajați cu contracte pentru o zi?”
Dragoș Roman, șeful Biroului pentru Imigrări al județului Teleorman: ”Doamnă, avizele noi când le dăm muncitorii vin la patru, șase luni de zile, după ce dăm avizul de muncă. Noi nu știm ce fac angajatorii, cum îi angajează sau cum procedează.”
Jurnalist: ”Nu intră în atribuțiile IGI (n.r. Inspectoratul General de Imigrări)?”
Dragoș Roman, șeful Biroului pentru Imigrări al județului Teleorman: ”Ba da, intră în atribuțiile IGI, numai că firmele dacă nu sunt pe raza județului Teleorman, eu nu am cum să să le verific, le verifică cei unde își iau sediile. La noi depun din toată țara, avem firme și de la Oradea care depun. Ce să fac eu să mă duc să verific la Oradea dacă ăia le fac contractele de muncă? Adică, vin obțin avizele la Teleorman și desfășoară activitate, cum să verific eu la Oradea dacă ăia se duc și încheie contracte de muncă pe o zi sau două zile?”
Importul de migranți în România, o afacere bănoasă pentru traficanți
Într-un alt județ – Ilfov - am descoperit migranți care erau angajați chiar în aceeași zi în care le-a fost desfăcut contractul de muncă. Aducerea acestor muncitori din afara spațiului comunitar este o afacere bănoască. O spun chiar procurorii, care au descoperit o geantă cu peste 200.000 de euro bani cash la o rețea bănuită că percepea taxe pentru a importa migranți în România.
”Din cercetări a reieșit că, începând din anul 2021, trei persoane ar fi înfiinţat mai multe societăţi comerciale prin intermediul cărora ar fi solicitat şi ar fi obţinut avize de muncă, în vederea angajării în România a cetăţenilor străini proveniţi preponderent din Pakistan, India, Bangladesh, Sri Lanka, Nepal. (…) Inculpații au încasat de la cetățenii străini diferite sume de bani, fără intenția de a le asigura locuri de muncă”, spune DIICOT.
Procurorii demostrează că, din banii adunați de la migranți, liderii rețelei au construit și un bloc.
La sesizarea autorităților din Germania, Poliția de Frontieră română a prins recent o rețea de traficanți din Argeș care ajuta migranți să ajungă în spațiul Schengen în schimbul a 5.000 de euro de persoană.
Cum funcționa rețeaua de traficanți
Un ofițer al Poliției de Frontieră care a fost implicat în investigație ne ajută să înțelegem cum funcționa rețeaua de traficanți: ”Rolul cetățenilor români era acela de transport, foloseau utilitare de 3,5 tone, unde creau lăcașuri special amenajate, pentru a crea aparența unui transport de marfă. Ca și mod de operare, traficanții mai foloseau și antemergători, antemergătorii intrau prin punctele de trecere a frontierei pentru a testa vigilența polițiștilor de frontieră și a se transmite să treacă profitând de aglomerația de la ora respectivă. Au fost documentate 13 transporturi ale acestei rețele și două transporturi descoperite de autoritățile din Germania.”
Numărul migranților prinși că vor să iasă ilegal din România a început să crească din momentul în care țara noastră a mărit cota anuală a străinilor care pot accesa piața muncii de la noi. Anul acesta pot fi angajați 140.000 de străini din țări terțe, adică de șapte ori mai mulți față de acum patru ani.
