Darie Cristea, prodecan al Facultății de Sociologie din cadrul Universității București, a vorbit la Euronews România despre cine pierde și cine câștigă dacă nu mai există dezbateri electorale și, mai mult decât atât, dacă ele nu mai există la TV, așa cum erau odinioară, ci în social media. Nicușor Dan și trei primari de sectoare au luat deja parte, miercuri seara, la podcastul lui Micutzu.
Cât pierde democrația în lipsa unor dezbateri electorale?
Prof. Darie Cristea: „Depinde foarte mult și de cum este orientată cultura noastră politică. Să nu uităm că la ultimele alegeri prezidențiale nu am avut o dezbatere directă față în față între cei doi candidați din turul II. Nu știu dacă publicul a apreciat sau nu a apreciat chestiunea asta. În foarte multe sisteme electorale, măcar spectacolul acesta este văzut ca foarte important pentru alegători și, dacă respectivii candidați evită o asemenea dezbatere, nu le este foarte bine din perspectiva voturilor pe care le adună.
Pe de altă parte, dacă vorbim despre mutarea dezbaterilor, între ghilimele, în mediul online, pe rețelele de socializare și așa mai departe, acolo nu vorbim strict despre fuga de dezbatere, ci vorbim despre un spațiu care este foarte la modă, un spațiu care atinge un anumit target, teoretic, atinge acest target cu bani mai puțini decât alte tipuri de campanie electorală și, mai ales, vorbim despre un spațiu care nu poate să rămână neocupat. Practic, și dacă faci o campanie în stilul clasic, desfășurată pe teren, la televizor, nu poți ignora sub nicio formă mediul online, totuși, rețeaua de socializare, cu toate avantajele și dezavantajele lor”.
Social media, avantaje și dezavantaje pentru campaniile electorale ale politicienilor
Politicienii preferă comunicarea controlată din mediul online
Prof. Darie Cristea: „De multe ori, mediul acesta online îi și păcălește pe oamenii politici, în sensul în care lasă impresia că este un mediu controlat. Într-adevăr, există această variantă, poți să ștergi chestii de pe site, comentarii de pe nu știu ce rețele, postări, poți să ștergi la ce s-a reacționat bine și la ce s-a reacționat prost, pe de altă parte, mediul acesta online, sub aspectul rețelelor de socializare, este și deosebit de interactiv și, fiind interactiv, nu s-a întâmplat de puține ori ca atunci când anumite comentarii defavorabile au apărut, sau anumite postări care au pus oamenii politici în poziții dubioase, s-au viralizat, ele fiind la un moment dat fotografiate, filmate, reținute de alți participanți la discuție și a fost aproape inutil să fie șterse și au continuat să își producă de-a lungul timpului și campaniei efectele.
E foarte greu să zicem pur și simplu că e doar acest gen de avantaje în comunicarea și interacțiunea online și de foarte multe acest aparent control pe care îl avem asupra comunicării online să știți că se schimbă destul de ușor și, mai ales, este independent de timp. În măsura în care comunicarea online lasă urme, aceste urme pot fi folosite de-a lungul întregii campanii, pot fi recuperate după perioade mari de timp, mult mai mult decât dezbaterea directă, decât prezența candidatului pe teren și așa mai departe.
Pe de altă parte, să nu uităm că la un moment dat, acum câțiva ani, s-au schimbat și la noi în țară regulile de campanie electorală și, practic, campania electorală a cam dispărut din spațiul public, deci nu din spațiul mediatic, ci din spațiul public, efectiv (...). Trebuia prin urmare să se mute undeva. Și s-a mutat preponderent spre noile mijloace de comunicare, mai ales că, așa cum am spus, un avantaj al comunicării online este că e sau ar trebui să fie, totuși, mai ieftină și să ajungă mai ușor la mai multă lume”.
Aproape 100 de milioane de lei au cheltuit partidele politice din România pentru a se promova pe rețelele sociale în ultimii patru ani, potrivit unui raport Expert Forum, iar din ianuarie și până în martie a acestui super an electoral, doar pentru Facebook, politicienii și partidele au cheltuit trei milioane de lei pentru promovare, potrivit aceleiași surse.
Prof. Darie Cristea: „Probabil nici partidele nu știu foarte bine ce beneficii au din acest tip de comunicare pentru că pur și simplu faptul că te bombardează cu o mulțime de mesaje nu înseamnă că se poate măsura foarte ușor în online și efectul acestora (...).
Sunt niște indicatori foarte obiectivi, atâtea vizualizări, atâtea like-uri, atâtea comentarii și așa mai departe, dar acum e o discuție întreagă în jurul autenticității emoțiilor din spatele acestui tip de receptare și mai ales receptarea în sine a acestui gen de campanie este o cu totul altă problemă, care probabil că se evaluează mai degrabă cu metode sociologice și politologice clasice. Tu poți să știi prin aceste metode și poți să cuantifici destul de bine unde a ajuns mesajul tău, dar e mai greu de cuantificat aici dacă a ajuns unde trebuie și dacă a produs efectul care trebuia produs, ăsta e lucrul, până la urmă, cel mai important în comunicarea politică. E o discuție mai veche, de câți bani e nevoie ca să transmiți un mesaj într-o campanie electorală? E nevoie de exact atâția bani cât să ajungă mesajul acolo unde trebuie și să producă efectele dorite, deci nici măcar măsura financiară a acestui tip de comunicare nu este neapărat cea mai relevantă (...)”.
