Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Smart city, orașul viitorului. În România nu există niciun „oraș inteligent”, deși politicienii vorbesc de ani de zile despre ele

E prima săptămână de campanie electorală, dar febra alegerilor pare încă departe. Programele candidaților la primărie sunt în dosare, nu la televizoare, iar dezbaterile electorale nu au început pentru că s-au terminat acum mulți ani. Euronews România încearcă să explice importanța votului prin intermediul unor materiale care descriu direcția în care se mișcă lumea, din care și România trebuie să facă parte. Vorbim astăzi, pe tot parcursul zilei, despre smart city, orașul inteligent al viitorului, o sintagmă care definește nu atât tehnologia, cât standardul de viață, de locuire.

Veți cunoaște experți în urbanism și veți descoperi principiile după care se clădește viitorul. Vom afla de la europarlamentarii noștri ce fonduri uriașe am avut, sau încă avem, la dispoziție pentru dezvoltarea orașelor, cum arată mobilitatea modernă în vestul Europei. Așadar, o zi despre orașele în care ne-am dori să trăim, despre inteligență în forma ei urbană. Vă invităm să ne urmăriți și, mai ales, să votați pe 9 iunie. Smart city nu poate fi construit fără vot, smart vote!

„Ingredientele” unui adevărat smart city

„Acasă” este clădirea în care locuim, dar, la un anumit nivel, acasă este și orașul. Și, în mod natural, ne dorim orașe frumoase, ușor de navigat, care să ne satisfacă toate nevoile, să ne facă să ne simțim în siguranță și să ne ajute să ne dezvoltăm, în timp. Într-un cuvânt, ne dorim orașe inteligente. Smart cities. Doar că sintagma este atât de des utilizată de către politicieni încât aproape a devenit un clișeu în ultimii ani.

Ne dorim orașe smart și, de ani de zile deja, ne sunt promise. Dar ce sunt, de fapt, orașele smart și ce le caracterizează?

Stelian Arion, președinte Smart Cities of Romania Cluster: „Un oraș inteligent este, în principiu, un subset al dezvoltării durabile într-o localitate sau într-un teritoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, trebuie urmărite cele 17 obiective de dezvoltare durabilă definite de ONU și o serie întreagă de alte standarde să spunem așa, care s-au dezvoltat în special la nivelul UE, pentru că asta este zona care ne interesează pe noi”.

Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews: „Tehnologia este cea care ar trebui să fie motorul unui smart city. Un oraș cu adevărat inteligent folosește dispozitive interconectate, senzori, platforme și aplicații mobile pentru ca viețile noastre să fie mai sigure și, într-un final, mai bune”.

Un oraș smart este, de asemenea, un oraș în care oamenii circulă la fel de rapid precum ideile.

Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews: „Un oraș smart este un oraș în care oamenii se mișcă rapid și ușor. De preferat, folosind transportul în comun. Prin urmare, orașele inteligente nu își permit luxul să-și țină cetățenii blocați pe străzi sau bulevarde”.

Aici apare în scenă conceptul de oraș de 15 minute, care ne spune că cetățeanul ar trebui să aibă toate punctele de interes la o distanță de cel mult 15 minute de casă. O idee aproape nobilă, dar care în ultimul timp are parte de multe reacții… deloc smart.

Radu Hângănuț, jurnalist Euronews: „Discuțiile despre acest concept au început încă de acum mai bine de trei ani în SUA, însă s-au extins rapid și în România, unde sunt multe conspirații pe această temă. De exemplu, cineva remarcă într-o postare pe Facebook că vorbim despre o lege care transformă orașele, citez, „în lagăre de exterminare”, însă sunt și oameni care se tem că acest concept - orașul de 15 minute - se leagă o revenire la ceea ce au însemnat pandemia și restricțiile din acea perioadă”.

Cornelia Dincă este urbanist și unul dintre experții proiectului Amsterdam Smart City și spune că mobilitatea este o componentă crucială a acestui concept.

Cornelia Dincă, URBANIST Amsterdam Smart City: „În orice caz, mersul pe bicicletă nu este ceva tradițional din viziunea de smart city. Între timp, pentru mulți a devenit discuția că nu trebuie să fie neapărat să fie high tech și tehnologiile vechi sau low tech pot să contribuie la un oraș smart dacă îmbunătățesc orașul, dacă îl fac mai ușor de navigat, dacă reduce fricțiunea în oraș”.

Dar dincolo de tehnologie ultramodernă și ecrane la fiecare colț de stradă, un oraș cu adevărat inteligent are nevoie de idei moderne, dezbătute în interiorul comunității.

Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews: „Un oraș este smart în măsura în care comunitatea se implică în viața societății și alături de instituții participă la progres. Iar asta se întâmplă cu ajutorul platformelor inteligente, acolo unde ideile sunt dezbătute”.

Cornelia Dincă, URBANIST Amsterdam Smart City: „Este, până la urmă, o întrebare de colaborare și o întrebare de guvernare până la urmă, unde tehnologia poate să-ți ofere parte din răspuns sau ajutor, dar când e vorba de bună guvernare, până la urmă depinde foarte mult dacă este un mindset sau o dorință de a îmbunătăți anumite lucruri sau a lucra cu anumite persoane”.

În 2023, România nu a avut niciun oraș în Top 10 cele mai inteligente orașe europene. În clasament, orașul Zürich din Elveția se află pe primul loc.

Ce spun experții despre șansele de a exista în România un oraș inteligent și ce exemplu putem să luăm de la Singapore

Radu Puchiu, expert în digitalizare: „Aș porni de la niște lucruri care nu sunt legate de tehnologie. Până la urmă cred că rolul administrațiilor locale este să propună o experiență a orașului respectiv, cum vrem să trăim în orașul nostru, cum vrem să fie această experiență cu totul? Poate să includă și partea de mobilitate și ideea de a avea totul aproape de casă ș.a.m.d, dar în primul rând trebuie concentrat pe această viziune asupra experienței. Apoi, tehnologia vine să ajute în a atinge această această viziune sau în a o face mai ușoară. În primul rând, după mine, un oraș inteligent este un oraș care în primul rând adună date și are o capacitate de a le analiza și apoi a le folosi pentru a îmbunătăți, cum spuneam, această experiență. Din păcate, ceea ce vedem a fost un soi de concentrare pe zona de tehnologie și nu neapărat pe această experiență pe care o propunem oamenilor.

Cred că e un mare spațiu, dacă pot spune așa, între așteptări și realitate. Orașele de la noi s-au repezit în zona de tehnologie și conceptul de smart city a fost foarte apetisant pentru campanii, fie ele electorale sau pur și simplu pentru declarațiile primarilor. Dar ele au nevoie de timp pentru a fi implementate și toată lumea a avut impresia sau i s-a livrat această impresie că se întâmplă peste noapte. Apoi, necesită foarte mulți bani și toată tehnologia asta, toată infrastructura de a capta date, senzori ș.a.m.d. necesită mulți bani și atunci așteptările au fost că va rezulta ceva absolut impresionat. Ori, din perspectiva experienței, trăim acum o dezamăgire a celor care au crezut în acest în aceste promisiuni.

„Cum spuneam, cred că ce ar trebui în primul rând făcut este partea de infrastructură, partea de date. Știu că astea sunt lucruri care nu se văd, din păcate, și iau timp. Dar oamenilor ar trebui să li se explice că fără date nu pot să am un un oraș inteligent. Noi am vrut ca să punem un soft, dar n-avem datele din spate sau nu știm ce să facem cu el”, a declarat acesta, la Euronews România.

Radu Puchiu, expert în digitalizare: „Vă dau un exemplu, care este iarăși la modă, este cel de a construi o replică digitală a orașului. Singapore este un exemplu foarte bun aici. Deci, Singapore a luat datele din oraș, tot ce înseamnă clădiri, 3D, datele de consum, de la electric până la apă ș.a.m.d, și le-a pus într-o copie virtuală a orașului. Această copie virtuală îți permite să ai multiple scenarii de lucru, adică să testezi ce se întâmplă dacă orașul este inundat, ce se întâmplă dacă e un blocaj într-o anumită zonă, ce se întâmplă dacă transportul public intră în grevă ș.a.m.d. Dar faci asta într-un mediu virtual, învățând din datele pe care le ai acolo și atunci poți să generezi soluții mult mai rapid și mult mai bune pentru orașul tău și să fii pregătit pentru provocările la care este supus. Cred că ăsta este un lucru pe care orașele de la noi, mai ales cele mari, ar trebui să-l facă. Nu se poate construi fără să ai o infrastructură de date, fără să ai o capacitate de a gestiona aceste date și de a construi. Cum spuneam, în primul rând această copie virtuală e un lucru pe care eu îl recomand”.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE