Guvernul va înființa un registru pentru evidența exploatărilor exploatațiilor forestiere. Măsura va fi adoptată astăzi, chiar de "ziua pădurilor" și va reglementa drepturile și obligațiile proprietarilor de păduri.
După zeci de ani de tăieri ilegale masive, România se chinuie să-și regenereze pădurile. Ne împinge de la spate și Comisia Europeană, care vrea ca, până în 2030, să avem 10% dintre păduri sub strictă protecție.
Ciprian Gălușcă, expert de mediu la Greenpeace România: "Dacă ne uităm la datele oficiale din ultimul inventar forestier național, în continuare avem un volum uriaș de lemn dispărut din pădure, fără acte. Trebuie să înțelegem că tăierile ilegale sunt într-o continuă schimbare în ultimii 20 de ani. Dacă, la început de 2000, situația arăta dezastruos din punct de vedere al versanților întregi tăiați ilegal - acele tăieri rase pe munți întregi - acum vorbim mai curând de un fenomen mai izolat, mai bine ascuns în acte, în birocrație, despre tăieri selective, subevaluarea volumelor expoloatate în mod legal.
Deci e aceeași poveste ca la un virus și un antivirus, virusul fiind fenomenul tăierilor ilegale și antivirusul fiind efortul societății civile, al presei, al Guvernului, până la urmă, prin Ministerul Mediului, care a înființat Sumal 2.0 și care a încercat să aducă mai multă lumină, mai multă transparență în exploatarea pădurilor.
Ce știm la momentul de față este că Ministerul Mediului și-a anunțat itenția de a continua dezvoltarea acestui sistem, de a veni cu Sumal 3.0. Nu avem un termen limită până la care o să se întâmple acest lucru, deci nu știm cu exactitate când vom avea această îmbunătățire majoră a sistemului actual, dar din câte am înțeles până acum, sunt îmbunătățiri de bun simț, care sunt menite să închidă din portițele folosite în prezent pentru transporturi multiple, de exemplu, pentru folosirea unor copii la imagini de către transportatori, astfel încât să mascheze locul din care au adus de fapt lemnul.
Deci sunt niște chichițe tehnice mai curând, pe care ei vor să le schimbe în următorii ani. Din păcate, nu ne-au oferit un termen limită până când o să se întâmple această îmbunătățire a sistemului. Ori trebuie să înțelegem că, din a doua zi în care am avut sistemul Sumal 2.0, deja cei care se ocupă de tăierile ilegale au început să se reorienteze și să folosească sistemul tot în serviciul lor, să caute tot acele portițe. Cu alte cuvinte, tăierile ilegale, ca fenomen, au o dinamică extraordinară, se mișcă foarte repede. Și atunci, și autoritățile, prin gărzile forestiere, prin activitatea de la Minister, trebuie să se miște ai repede astfel încât să stopeze încă din fașă fenomenul."
România, lider la conservarea biodiversității în Europa
În baza aceleiași strategii, România ar trebui să aibă, în următorii doi ani, 57 de mii de hectare de păduri noi. Însă rămâne întrebarea dacă este realizabilă această țintă de impăduriri.
Ciprian Gălușcă, expert de mediu la Greenpeace România: "Nu este o țintă impusă de autoritatea europeană, ci o țintă pe care ne-am asumat-o noi, Guvernul, atunci când am aplicat pentru acel PNRR. Și ne-am propus atunci, prin Guvern, să avem împăduriri în jur de 57 de mii de hectare până în 2026. Din punct de vedere tehnic, sigur că e posibil, pentru că avem banii necesari pentru a dezvolta infrastructura și pentru a pune procesul acesta pe roate.
Mai mult, avem o urgență dată de faptul că 11 milioane de români locuiesc în zona de câmpie, acolo unde mai avem doar 5% acoperire cu pădure, acolo unde, vara, avem probleme uriașe cu retenția de apă în sol, discutăm despre aridizarea solului, despre secetă în ultimii ani. Deci avem tot ce ne trebuie astfel încât să punem lucrurile în mișcare. Din păcate, felul în care e gestionat acest program lasă de dorit.
La momentul de față, nu avem cifre oficiale, din partea Ministerului Mediului, legate de cât de eficient a fost programul în primii doi ani. E foarte greu să ne dăm seama dacă o să reușim să facem împădurirea asta. Noi, ca organizație de mediu, împreună cu societatea civilă, am tot venit în sprijinul Ministerului pentru a-i ajuta să dezvolte schema asta astfel încât să fie eficientă, însă spun din nou că, din păcate, nu suntem folosiți de către Minister pentru a accelera procesul.
La cât de eficientă e schema asta de mediu, aș putea să spun că încă nu au soluțiile necesare pentru a o face să funcționeze. Urgența e reală, oamenii chiar au nevoie de pădure în zona de câmpie. Noi, ca țară, până la urmă, avem nevoie să venim cu soluții pentru retenția de apă în sol și ne mișcăm foarte greu. Avem și bani, avem tot ce ne trebuie, în schimb nu reușim să fim eficienți."
Până în 2030, România trebuie să aibă 10% dintre păduri protejate
Ciprian Gălușcă, expert de mediu la Greenpeace România: "Acesta este un capitol extrem de important pentru noi. Nu e niciun mit din comunism, dar în România trebuie să fim conștienți că avem cele mai valoroase păduri din punct de vedere al conservării, al biodiversității. Aceasta e realitatea. Și trebuie să dăm aici credit și școlii teoretice de silvicultură, care are vârste foarte înaintate de exploatare.
În mod legal, acolo unde noi exploatăm pădurea, o facem destul de târziu. Mai mult de atât, evident că întârzierea dezvoltării industriale din România a favorizat existența acestor păduri foarte bătrâne, pline de biodiversitate în Carpați. Lucrul acesta ar trebui să fie un brand de țară, asta ar trebui să înțelegem. Suntem în poziția de lideri în ceea ce privește conservarea biodiversității din Europa, dacă ne referim la cea terestră și ar trebui să folosim atuul ăsta la masa discuțiilor din comunitatea europeană.
Din păcate, la momentul de față, doar aproximativ 2% din Carpați se află sub strictă protecție, deci trebuie să înțelegem că, până în 2030, dacă vrem să contribuim la strategia europeană pentru biodiversitate, România trebuie să multiplice de cinci ori această suprafață strictă. Sigur că și aici încercăm să impulsionăm Ministerul să cartografieze, să documenteze aceste păduri cât mai urgent și să vină cu o strategie pentru conservarea lor.
Asta înseamnă să avem grijă de necesitățile comunităților, să oferim compensații proprietarilor pentru că nu-și mai pot exploata masa lemnoasă, iar asta înseamnă o viziune de dezvoltare economică pe orizontală, în jurul conservării. Adică nu trebuie să o vedem doar ca pe o obligație și ca pe un obstacol, ci trebuie să vedem strategic mai departe cum, dacă atașăm biodiversitatea brandului de țară, am putea să creștem economic așa cum o fac țări chiar vecine nouă, dacă ne gândim la Slovenia, de exemplu."
