Pentru prima dată în ultimii 30 de ani, importurile României au depășit 100 de miliarde de euro, iar creșterile de prețuri au contribuit din plin, pentru că scumpirile se transmit de la o țară la alta. Din păcate, România este dependentă de importuri, inclusiv de produse pe care acum 10 ani le puteam asigura local.
Fără importuri, România nu ar putea să acopere cererea de produse, indiferent că vorbim de alimente, tehnologie sau energie. Acest lucru se vede în deficitul comercial, adică diferența dintre ce importăm și ce exportăm. Un indicator care a crescut an după an și a atins un maxim în 2022, pe fondul inflației ridicate. Câteva categorii de mărfuri au contribuit cel mai mult la adâncirea deficitului comercial.
Gabriel Bălașu, Jurnalist Euronews: Ponderi mari au avut mașinile și echipamentele de transport, dar și cele tradiționale, cum ar fi alimentele. La combustibili, deficitul s-a dublat în decurs de 3 ani.
Nici în industria chimică lucrurile nu stau mai bine
Producătorii sunt dependenți de importuri de materii prime, iar orice variație a prețului pe piețele externe este resimțită și la noi, în prețul final.
Olimpia Doru, antreprenoare: După cum bine știm, nimic din ce a venit din import nu a mai putut fi previzibil. Și orice calcul am făcut, nu a mai funcționat.
România, una dintre țările cu producții mari de cereale la nivelul Uniunii Europene, este și un importator de produse alimentare.
Mircea Coșea, profesor de economie: Tot ceea ce consumăm noi, mare parte, unii spun că 68, alții 70%, oricum peste 55% din ceea ce consumăm noi zilnic este producție de import. Iar dacă ne uităm ce este această producție, nu este ceva de înaltă tehnicitate pe care noi nu putem să o producem, sunt pur și simplu alimente. Iar lucrul cel mai grav este că aceste alimente sunt prelucrate în alte țări din materia primă produsă în România.
Legumele și fructele au o pondere importantă în totalul importurilor
Deși producem 5% din merele din Uniunea Europeană, recolta noastră de mere nu acoperă necesarul. La fiecare cinci mere de pe tarabe, unul este adus din altă țară. La cartofi, stăm și mai prost. Cumpărăm de peste hotare 30% din consum. După ce tragem linie, vedem că importurile de fructe reprezintă peste 60% din necesar, iar legumele, circa 44%. Situația se poate schimba, însă este nevoie de investiții.
Vladimir Alexandrescu, director de comunicare INS: O soluție ar fi ca să existe o capacitate de producție de așa manieră și de colectare a producției selectate, încât să poată să fie vândută. Toate marile magazine vor să încheie contracte pe termen lung și cu o anumită stabilitate în livrare.
Carnea de porc, preferata românilor, de mulți ani nu mai este 100% autohtonă
Din cauza pestei porcine care a decimat efectivele de porci, cumpărăm de afară mai bine de jumătate din consum: 400 de mii de tone în 2021, peste valoarea producției locale. În cifre, înseamnă aproape un miliard de euro.
În 2022, importurile au crescut și mai mult: cu 80%, potrivit ministrului Agriculturii. Iar odată cu ele, au urcat și prețurile.
Cu peste 22 de procente, România este pe locul 5 în Uniune, la capitolul inflație alimentară, după Ungaria, Estonia, Cehia și Bulgaria.
