Fostul ministrul al Investițiilor și Proiectelor Europene Cristian Ghinea, cel care a negociat Planul de Redresare și Reziliență al României, a declarat la Eurosfat că PNRR-ul poate fi blocat dacă Guvernul nu elimină pensiile speciale și dacă nu va angaja în companiile de stat oameni după criterii de performanță. El a mai precizat că România nu a solicitat oficial Comisiei ca PNRR-ul să fie schimbat, așa cum se speculează în spațiul public.
Unde suntem după o jumătate de an de la începerea implementării PNRR?
Cristian Ghinea a explicat unde se află Planul Național de Redresare și Reziliență al României și ce reforme esențiale trebuie să facă România pentru a nu fi blocați banii din PNRR.
PNRR poate fi blocat din două motive
- Lipsa de voință politică – "În 2022 trebuie realizată reforma pensiilor speciale. Asta depășește inclusiv ministrul Investițiilor Europene. Reforma nu este greu de făcut: ideea logică este că toate pensiile care nu sunt acordate potrivit contributivității trebuie să fie aduse în acord cu contributivitatea – raportate la veniturile salariale. Nu este în PNRR o cifră pe anii de contributivitate. Există doar principiul de acordare.
Chestiunea pensiilor a fost dificil de negociat, pentru că partidele au rostogolit-o, iar fiecare ministru care a negociat motiva că nu sunt pensii speciale, ci pensii de serviciu. Tot ce nu are contributivitate este pensie specială. Premierul trebuie să alinieze toți miniștrii, că altfel cei de la Comisie nu vor putea amâna la infinit (așteptarea – n.red.)."
- Curățenia în companiile de stat – Toate companiile de stat din România trebuie să aibă oameni numiți criterii de performanță.
"Dacă ajungem în situația tragică de a fi blocate reformele, în perioada de alertă (înainte să se bocheze fondurile - n.red.), MIPE va trebui să justifice la Comisia Europeană de ce Guvernul nu își face treaba. Ministrul trebuie să discute situația pensiilor speciale cu Comisia."
România trebuie să înainteze cu licitațiile
Cristian Ghinea a mai spus că România trebuie să se miște în timp util cu licitațiile.
"Nu poți să ai 50% contractare pe cele 3 miliarde de infrastructură rutieră, dacă nu te miști la timp cu licitațiile. Suntem în întârziere. Nu poți să ai 50% rata de contractare la cele 4 miliarde pentru investiții feroviare, dacă pierzi licitațiile."
El a mai adăugat că întârzierile nu sunt încă dramatice, dacă se pune presiune pe ministerele de linie. Potrivit acestuia, MIPE devine prin PNRR centrul nervos al reformelor din România. Dacă MIPE nu devine un minister puternic, PNRR-ul va fi un proiect ratat.
PNRR, un tren cu multe vagoane
"PNRR e un instrument de lucru nou și contraintuitiv între Comisie și statele membre. Ne putem imagina PNRR ca un fel de tren cu câte un vagon prin care intră bani în țară, când se apasă câte un buton potrivit.
Primul buton a fost aprobarea PNRR, cu o prefinanțare de 3,9 miliarde de euro. Banii sunt în trezorerie, trebuie folosiți", a spus Ghinea.
Toate investițiile pornesc simultan
Fostul ministru a mai declarat că atunci când banii vor începe să fie folosiți, trebuie bugetate multiple investiții, precum lansarea autostrăzii A7 spre Moldova, cele 25 de spitale, dotarea a 3.000 de cabinete medicale, panourile fotovoltaice și eoliene. "Sunt sute, dacă nu mii de companii care lucrează la proiecte pentru fotovoltaice. Este cea mai mare investiție în energie din România în ultimii ani", a adăugat el
"Toate investițiile vor pleca odată"
"Este un șantier imens, care încă nu a pornit. PNRR-ul nu e un trabant pe care îl bagi în priză și-l scoți. Toate investițiile vor dudui și vor consuma bani. Banii din prefinanțare vor fi consumați rapid. La un moment dat, se va termina prefinanțarea, fie anul acesta, fie în 2023. Trebuie să se lucreze la cererile de plată următoare, pentru ca acest uriaș șantier să fie alimentat pentru viitor.
Altfel, bugetul de stat va avea probleme. Noi nu putem să oprim autostrada în mijlocul drumului", a mai adăugat fostul ministru.
Pandemia de COVID-19 a schimbat Uniunea Europeană și prioritățile ei
Pandemia a fost cea mai mare provocare a continentului european din ultimii ani. Pentru a-i contracara efectele, Uniunea Europeană a propus statelor membre cel mai mare instrument financiar – Mecanismul de Redresare și Reziliență –, prin care să ajute blocul comunitar să iasă mai puternic din criză.
Accesarea MRR a provocat statele să conceapă Planuri Naționale de Redresare și Reziliență, axate pe investiții, reforme și măsuri în domenii cheie, printre care sănătatea, digitalizarea, energia, fiscalitatea și pensiile, apele și pădurile.
Pentru ca cele 29 de miliarde de euro acordate PNRR-ului României să își atingă scopul, statul trebuie să respecte calendarul strict de ținte și mecanismele de audit și control pe care le-a fixat. Astfel, instituțiile europene și naționale pot monitoriza cheltuirea banilor în intervalul de timp propus, încât investițiile să se realizeze transparent și în beneficiul românilor.
Liderii politici și efortul agregat al instituțiilor române pot face ca PNRR să fie o poveste de succes și să treacă România de testul maturității sale europene.
