Românii primesc al doilea cel mai mic salariu mediu pe oră din Uniunea Europeană - 10,4 euro, potrivit datelor Eurostat. Suntem departe de media europeană, care este de 24 de euro pe oră. La polul opus, în Luxemburg o oră de lucru este plătită de aproape 5 ori mai bine decât la noi în țară.
După Bulgaria, România este țara în care se câștigă cel mai mic salariu mediu pe oră din Uniunea Europeană - doar 10,4 euro. Puțin mai bine decât noi sunt plătiți locuitorii din Ungaria - cu 11 euro pe oră, dar și din Polonia, unde salariul mediu pe oră ajunge la aproape 12 euro. Sunt departe însă de media europeană, de 24 de euro pe oră.
La polul opus, cei bine plătiți sunt locuitorii din Luxemburg, cu peste 47 de euro pe oră. Urmează Norvegia cu 41,7 euro/h, Islanda cu aproape 40 de euro/h și Finlanda cu puțin peste 30 de euro/h. Putem observa, așadar, o diferență mare între țările nordice și cele din Sudul și Estul Europei, unde veniturile sunt semnificativ mai mici.
Să ne oprim puțin la România. Dacă ne uităm la anii trecuți, vedem, că salariul mediu pe oră a crescut. Ce-i drept, nesemnificativ în raport cu scumpirile din această perioadă. Așadar, de cele mai multe ori, aceste creșteri salariale nu au fost resimțite de angajați, acoperind, de fapt, creșterile de prețuri. În 2021, salariul mediu pe oră era de 8 euro, în 2022 a urcat la 9 euro, iar anul trecut a depășit 10 euro pe oră.
În luna februarie a acestui an, salariul mediu net era de 4.876 lei, în creștere cu 14% față de aceeași lună din anul trecut, potrivit Institutului Național de Statistică.
La începutul lunii aprilie, Partidul Social Democrat a anunțat că își propune să implementeze salariul minim european în România, până la finele anului 2024. Social-democrații vor, de asemenea, să definească un mecanism automat pentru creșterea salariului minim în România în fiecare an.
Salariul minim este stabilit printr-o procedură delicată ce are ca scop realizarea unui echilibru între obiective ce uneori sunt opuse. Din acest motiv, sfaturile specialiștilor îi pot ajuta pe decidenți în acest proces, se arată într-un capitol al analizei aprofundate privind dezechilibrele macroeconomice ale României, publicată luni de Comisia Europeană.
