Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

România ar putea pierde arhiva manuscriselor lui Mircea Eliade. Academia Română propune desființarea Institutului de Istoria Religiilor

Academia Română merge mai departe cu propunerile de comasare a zeci de institute de cercetare, în vederea reducerii cheltuielilor, așa cum a cerut Guvernul. Printre institutele care vor fi desființate ca personalitate juridică este și cel de Istorie a Religiilor, înființat de filosoful și scriitorul Andrei Pleșu.

Cercetătorii au salvat manuscrisele lui Eliade

Echipa de cercetători de la acest institut a salvat manuscrisele lui Mircea Eliade, care erau considerate pierdute și care nu au fost niciodată văzute de public, și urma să organizeze în 2026 Congresul international de Istorie a Religiilor. Acum, toate acestea sunt în pericol, atrag atenția cercetătorii. Reprezentanții Academiei Române spun că propunerea va fi înaintată Guvernului zilele următoare și că această comasare va fi benefică institutului.

Cercetătorii de la Institutul de Istorie a Religiilor au aflat tocmai din presă că acesta va fi desființat și comasat cu Institutul de Studii Sud-Est Europene. Pe 24 octombrie, Academia Română a decis reorganizarea celor 70 de institute din subordine.

„Am fost cu toții afectați să auzim două versiuni contrare ale unei adunări generale”

„Am aflat din presă că adunarea generală a votat în unanimitate. Am fost cu toții afectați să auzim două versiuni contrare ale unei adunări generale, despre care institutele nu au avut de unde să știe în ce constă. După comasare vin foarte multe lucruri. De pildă pierderea patrimoniului, descompunerea colectivului, imposibilitatea de a lucra propriu-zis”, a explicat pentru Euronews Eugen Ciurtin, directorul Institutului de Istorie a Religiilor.

Iar patrimonial adunat de Institutul de Istorie a Religiilor este unul deosebit de valoros. Vorbim, în primul rând, de celebra arhivă de manuscrise a lui Mircea Eliade. Până de curând, aceasta era considerată pierdută.

„Din 1942, până în 2017-2019 nu a existat public nici din partea posesorilor materiali ai arhivei, a posesorilor de drept, un listing preliminar ca să știm câte mii de pagini sunt. Evaluarea cea mai timpurie și cea mai modestă a fost de peste 20.000 de pagini de manuscrise. Această arhivă a intrat în stadiul terminal, vândută de descendenții acelui M. Handoca, cel care a extras-o fraudulos de la familia lui Eliade în martie 1989, care nu a mai putut-o recupera familia lui Eliade, și după moartea acestui Handoca în 2015, ea a intrat pur și simplu în disoluție, deci avem un stadiu terminal al unei arhive asupra căreia am intervenit prin pledoarie publică serioasă”, a povestit Eugen Ciurtin.

Urmează să fie publicate primele două volune cu scrieri ale lui Mircea Eliade

Scoase la licitație, manuscrisele au fost salvate de cumpărători privați și donate Institutului. Ele sunt în prezent catalogate și analizate de către cercetători. Urmează să fie publicate primele două volune cu scrieri ale lui Mircea Eliade nemaivăzute până acum de public.

„El însuși a ținut enorm la această arhivă și în momentul în care a fost separat de ea pentru totdeauna, a încercat mental să-și facă un catalog al tuturor manuscriselor lăsate în țară, al tuturor cărților pe acre ar fi vrut să le scrie și pe care multe dintre ele, nu le-a mai scris și întotdeauna cred că o revizitare temeinică trebuie făcută de la sursă, adică de noi, de cercetătorii români, nu doar de străini. E un paradox că a fost mai temeinic revizitat de cercetătorii străini decât de cei din țară, din păcate, și această ediție completă vrea să ofere o imagine de ansamblu a întregii sale arhive, a minții și creației”, a explicat Andreea Apostu, cercetător științific.

„Pentru prima data avem un RMN functional al creierului lui Eliade între 1923, cel mai vechi manuscris pe care-l avem, până în 1940. Ideea că ne dizolvăm ne-a prins în sesiunile de a da bun de tipar la primele două volume din ediția critică completă a operei științifice a lui Mircea Eliade”, a spus Eugen Ciurtin.

Manuscrisele ar urma să fie returnate donatorilor dacă institutul va fi desființat

Dacă institutul va fi desființat juridic, atunci aceste manuscrise vor fi returnate donatorilor, așa cum prevede o clauză din contractul de donație.

„Ne-au donat nouă, istitutului, mie personal mulți dintre ei, am o datorie față de ei. În cazul în care nu mai există institutul, nu păstrăm forma contractului, pentru că nu se poate”, a explicat Ciurtin.

Alte proiecte ale institutului includ cercetarea istoriei religiei în România, sau organizarea Congresului internațional de Istorie a Religiilor la București în 2026. Cu toate acestea, decizia de comasare a institutului a fost făcută în baza unor criterii despre care reprezentanții Academiei Române spun că Institutul de istorie a religiilor nu le-ar fi întrunit.

Reorganizarea institutelor de cercetare a fost cerută de guvern în 2023

„Eu știu că Institutul de Istorie a Religiilor sunt supărați, însă, sunt prea puțini și activitatea științifică se poate îmbunătăți. Urmărim ca institututele cu un număr mai mic de cercetători să se integreze în institutele mai mari. Asta nu înseamnă că dispare vreo entitate, nu dispare niciun institut, pur și simplu se atașează institutelor mai mari astfel încât să aibă consiliu științific în comun. E o distribuție. Sunt institute care au rezultate foarte bune, sunt institute care au rezultate care ar putea să se îmbunătățească. Institutul de Istorie a Religiilor nu a fost din prima categorie și datorită faptului că cercetarea nu înseamnă numai publicarea unor manuscrise, trebuie să ai activitate de cercetare științifică. Eu cred că s-au supărat inutil și fără bază pentru că nu se întâmplă nimic rău pentru ei. Din contră, toată partea asta administrativă birocratică este preluată de birouri existente”, a declarat Nicolae Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române.

Reorganizarea institutelor de cercetare a fost cerută de guvern în 2023, pentru a restrânge cheltuielile. Conducerea Academiei Române s-a revoltat atunci. Instituția condusă de Ioan Aurel-Pop spunea într-un comunicat de presă că situația „riscă să provoace o criză fără precedent și fără ieșire a sectorului cercetare-dezvoltare-inovare, cu efecte macroeconomice și sociale grave pe termen scurt, mediu și lung”. Cu toate acestea, un an mai târziu, cele 70 de institute urmează să fie restrânse printr-o hotărâre de guvern care ar urma să fie aprobată până în 2025.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE