Zeci de baraje din România, care apără localitățile din aval de inundații, au nevoie de reabilitare, altfel riscă să li se retragă autorizațiile de funcționare.
De altfel, jumătate dintre cele peste 2.000 de baraje existente la nivel național funcționează fără autorizație sau au autorizația de funcționare în condiții de siguranță expirată, arată un raport al Curții de Conturi.
Media de vârstă a celor mai importante construcții este de 40 de ani. Doar 13 baraje din cele administrate de Apele Române vor beneficia de fonduri din PNRR pentru lucrările complexe. Este și cazul acumulării Buftea, una dintre construcțiile care apără Capitala de inundații și care, de 90 de ani de când funcționează, nu a fost niciodată reabilitată complet.
Lacul de acumulare Buftea, pus în funcțiune în 1935
Lacul de acumulare Buftea face parte din a 3-a și ultima linie de apărare a Capitalei împotriva inundațiilor. Pus în funcțiune în 1935, barajul are rolul de a regulariza debitul celor 15 lacuri amenajate pe râul Colentina.
A trecut peste cutremurele din 1940, 1977, 1986 și 1990, dar nu a beneficiat niciodată de o reabilitare complexă, ci doar de reparații punctuale, așa că începe să își arate vârsta.
Localnic: De când m-am mutat eu aici, de vreo 20 de ani, nu s-a schimbat nimic. Decât s-a asfaltat, s-au făcut alei. Trebuie făcute niște diguri, niște pontoane, altceva, altceva de viitor. Deci s-a rupt totul, uitați dacă vă uitați la betoane, au crăpat. A fost odată făcut bănuiesc pentru timpurile respective, dar acum trebuie un upgrade, altceva.
Dale și grinzi vechi de 90 de ani
Apărarea de mal a lacului Buftea este formată din dale și grinzi de beton, vechi de 90 de ani, de când a fost construit barajul.
Sunt și alte probleme la conducte sau la echipamentele hidraulice care reglează volumul de apă, unele dintre ele fiind nefuncționale ori degradate.
Mihaela Barbu – jurnalistă Euronews: Acumularea Buftea are o capacitate de 6.300.000 de metri cubi, dar starea șubredă a barajului a impus restricționarea volumului de apă la 4.300.000 pentru siguranța localităților din aval. În 2005, când au fost inundații puternice care au afectat și Capitala și împrejurimile, apa a fost atât de mare încât a trecut peste descărcătorul de ape mari, dar și peste șoseaua care traversează canalul deversor.
Atunci, fostul președinte Traian Băsescu și fostul premier Călin Popescu Tăriceanu au mers cu elicopterul în mai multe localități, inclusiv în Buftea, pentru a monitoriza situația din teren. Ca măsură temporară, malul lacului a fost întărit cu saci de nisip. Abia în 2015, digul de pământ a fost supraînălțat cu jumătate de metru.
Vor avea lucrări de completări de terasament atât la barajul frontal, cât și la digurile de închidere
Cristian Barbu, șef serviciu Situații de Urgență, Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea: Având în vedere dezvoltarea municipiului București și noua strategie de management a riscului la inundații, există această mică problemă privind tranzitarea unor debite extraordinar de mari prin lacul de acumulare Buftea, bineînțeles, și prin salba de lacuri din aval.
Recent, Guvernul a aprobat condițiile principale și indicatorii tehnico-economici pentru lucrările de reabilitare, iar acum Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea trebuie să organizeze licitații pentru proiectarea și execuția lucrărilor. Reprezentanții instituției speră ca lucrările să înceapă în câteva luni.
Cristian Barbu – șef serviciu Situații de Urgență, Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea: Vor avea lucrări de completări de terasament atât la barajul frontal, cât și la digurile de închidere, compactare și stabilizare, atât a digurilor laterale, cât și a barajului frontal, bineînțeles, și toate echipamentele hidraulice urmând a fi înlocuite cu unele de nouă generație, cu automatizare. Va avea o cu totul altă față, dar și în interior, în inima barajului vor fi înlocuite atât conductele, cât și vanele existente.
Lucrările vor dura doi ani
Conform planului, lucrările ar trebui să dureze doi ani și ar costa aproximativ 133 de milioane de lei, bani proveniți, în mare parte, din PNRR.
Cristian Barbu – șef serviciu Situații de Urgență, Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea: Vom încerca să amplasăm și un parc mini-voltaic pentru alimentarea cu energie electrică a barajului și a cantonului existent, insule verzi plutitoare pentru îmbunătățirea calității apei, un sistem de colectare a PET-urilor amonte de acumulare, o stație hidrometrică automată. Unele condiții specifice PNRR sunt aceste lucrări de automatizare, digitalizare și lucrări de mediu.
În plus, proiectul prevede și construirea unei acumulări nepermanente, Crețu-Urziceanca. Aceasta ar intra în funcțiune doar în cazul unor inundații sau viituri puternice și ar fi nevoie de stocarea unui volum de apă temporar.
Și barajul Leșu din județul Bihor va primi finanțare
Un alt baraj care va primi finanțare este acumularea Leșu din județul Bihor. A fost construit în urmă cu cinci decenii, cu rolul de a alimenta cu apă orașul Oradea și de a atenua undele de viitură. Avea o capacitate de aproape 25 de milioane de metri cubi de apă, însă starea barajului este atât de șubredă încât a fost nevoie de golirea lacului. Acum 9 ani.
Anca Mihociu – purtător de cuvânt, Administrația Bazinală de Apă Crișuri: Acumularea Leșu nu are în prezent retenție de apă întrucât lacul a fost golit în anul 2015 datorită infiltrațiilor foarte mari care amenințau funcționarea în siguranță a acestuia. Pentru creșterea gradului de siguranță în exploatarea acumulării permanente Leșu sunt necesare lucrări ample de reabilitare și înlocuire a componentelor hidrotehnice vechi de peste 45 de ani.
Valoarea estimată a contractului este de 200 de milioane de lei
În 2018, a fost aprobat obiectivul de investiții din fonduri europene pentru punerea în siguranță a barajului și s-au făcut lucrări în valoare de peste 6 milioane de lei, însă nu s-a mai semnat contractul, iar lucrările s-au oprit. Acum, reabilitarea este finanțată din nou, însă cu fonduri din PNRR, în mare parte, iar soluțiile tehnice au fost schimbate în totalitate pentru a corespunde programului. Valoarea estimată a contractului este de 200 de milioane de lei.
Anca Mihociu – purtător de cuvânt, Administrația Bazinală de Apă Crișuri: În cel mai scurt timp posibil, vom demara procedurile aferente achiziției publice de lucrări și ne vom asigura că termenul de execuție de 13 luni se va respecta de către constructor.
200 de milioane de lei pentru reabilitarea acumulării Budeasa
Aproape 200 de milioane de lei, se vor investi și pentru reabilitarea acumulării Budeasa din județul Argeș, tot prin PNRR. Aceasta alimentează cu apă municipiul Pitești, are rol de apărare împotriva inundațiilor pentru localitățile din aval și produce energie electrică. Barajul este din beton și are o capacitate de 25 de milioane de metri cubi de apă la un nivel normal de retenție și de 50 de milioane pentru atenuarea undelor de viitură.
Mihaela Barbu – jurnalistă Euronews: Barajul Budeasa a fost dat în folosință în anul 1978 și nu a beneficiat niciodată de reparații capitale, astfel că echipamentele electrice și hidraulice, dar și construcția în sine a barajului, prezintă un grad ridicat de uzură.
Cristian Barbu – șef serviciu Situații de Urgență, Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea: Noi, Apele Române, anual avem lucrări de întreținere de mentenanță la aceste echipamente, dar din ce in ce mai greu reușim să găsim piese de schimb. Prizele de alimentare cu apă a stației de tratare Budeasa, ce alimentează cu apă municipiul Pitești, sunt acționate manual de către personalul de tură al barajului Budeasa, fiind mecanisme vechi, acționează greu, oricât am încerca noi să le întreținem.
70 de baraje sunt incluse în Planul de Management al Riscului la Inundații
Reprezentanții Administrației Bazinale speră ca licitațiile pentru proiectare și execuție să se încheie în această toamnă, astfel încât lucrările, care au un termen de 24 de luni, să poată începe în 2025.
Din cele peste 400 de baraje pe care le administrează Apele Române, 70 sunt incluse în Planul de Management al Riscului la Inundații și au nevoie de lucrări pentru mărirea gradului de siguranță și pentru creșterea capacității de retenție și de evacuare a apei. Aproape jumătate dintre ele au fost propuse pentru finanțare din PNRR, însă nu toate selectate. Pentru restul se vor găsi alte surse de finanțare, în special din bugetul de stat, spun autoritățile.
Mircea Fechet – ministrul Mediului: Amenajările hidrotehnice din România au nevoie de întreținere constantă în baza soluțiilor pe care specialiștii ni le oferă. Un baraj poate intra într-o reparație mai amănunțită sau doar o simplă mentenanță. Au fost 30 de baraje, de amenajări hidrotehnice pe care le-am avut în vedere atunci când a început Programul Național de Redresare și Reziliență și din aceste 30 au fost selectate 13 care aveau mai multă nevoie de astfel de lucrări de întreținere.
Un audit publicat în septembrie, anul trecut, de Curtea de Conturi, arată că, din cele 2013 baraje existente la nivel național, 809 funcționează fără autorizație de funcționare în condiții de siguranță, iar 221 au autorizația expirată. În cazul digurilor de apărare împotriva inundațiilor nu există nicio autorizație de funcționare în condiții de siguranță, una dintre cauze fiind lipsa atestării experților care să evalueze starea de siguranță în exploatare a acestora.
