Record negativ la simularea Evaluării Naționale de anul acesta. La matematică avem cel mai mic procent de note de peste 5 din ultimii patru ani, în timp ce, la română, doar trei sferturi dintre elevi au luat cel puțin nota 5.
Au fost inclusiv situații în care un exercițiu de nivelul clasei a II-a nu a fost rezolvat de unul din cinci elevi.
60% dintre elevi nu au reușit să ia nota 5 la simularea pentru Evaluarea Națională
Ioana Nicolescu, jurnalist Euronews: "Să comparăm rezultatele din acest an cu cele de anul trecut la simularea Evaluării Naționale. Spre exemplu, la matematică, anul trecut, erau 1.385 de note de 10, iar anul acesta au fost doar 91, iar 60% dintre elevi nu au reușit să ia nota 5. Asta înseamnă că, dacă acest examen se putea pica, așa cum era cazul în trecut, 60 la sută dintre elevi l-ar fi picat la proba de matematică.
În ceea ce privește proba de limba română, anul trecut au fost 251 de note de 10, iar anul acesta au fost doar 44. Acestea sunt rezultatele de la un an la altul. De altfel, profesorii, elevii și părinții spun că nivelul de dificultate a subiectelor de anul acesta este mai mare. Este, de fapt, nivelul de dificultate normal, pentru că, în ultimii ani, din cauza pandemiei, am văzut că Ministerul Educației a scăzut nivelul de dificultate a subiectelor pentru că elevii aveau lacune de învățare.
Interesant este că elevii care susțin anul acesta examenele naționale sunt elevii care au prins pandemia, în cadrul Evaluării Naționale, din clasa a cincea, deci probabil că vom vedea și cele mai slabe rezultate, pentru că ei vin din urmă cu cele mai mari lacune de învățare în tot ceea ce înseamnă programa de examen.
De altfel, au fost și situații în care exerciții care, în mod normal, sunt considerate ușoare, de nivelul învățământului primar, nu au putut fi rezolvate de unul din cinci elevi. În momentul de față, trei din patru elevi din clasa a opta nu au obținut niciun punct la ultimul item al subiectului 3 de geometrie, la simularea Evaluării Naționale la matematică. Acela este considerat cel mai greu subiect pe care l-au avut elevii și cel care face departajarea între elevii de 9 și cei de 10."
Profesor: "Copilul se folosește mai mult de taste decât de stilou"
Cauzele acestor note slabe sunt unele mai profunde și sunt de mult timp, iar experții au atras atenția, de ceva vreme, că se va ajunge aici dacă nu se iau măsuri.
Maria Melente, profesor de limba și literatura română: "Subiectele la limba română mi s-au părut abordabile. Singura mică problemă a fost la unul dintre exercițiile de gramatică, unde materia nu a fost acoperită neapărat de toți profesorii, pentru că, în programă, cele două concepte pe care copiii ar fi trebuit să le abordeze nu fuseseră încă studiate la școală.
Nu știu exact care a fost confuzia sau ce s-a întâmplat acolo, dar în principiu, cam acesta a fost unul dintre motive și de acolo s-au dus 60 de sutimi, din start. Pe de altă parte, notele la limba și literatura română nu sunt dezastruoase. Problema mare a fost la matematică. Eu am o comunitate online de elevi, comunitate care mă urmărește. Am discutat cu ei și majoritatea mi-a spus că, la română, notele au fost bune, dar la matematică au fost subiectele prea grele.
Vorbim despre o generație care a experimentat foarte multe schimbări. Au intrat în clasa a cincea cu un bagaj emoțional greu de dus pentru un copil, pentru că trecem de la o singură figură didactică autoritară, de la învățătoare, la foarte multe figuri noi, multe materii. Vorbim despre creierul unui copil de 11-12 ani, un creier în plină dezvoltare.
În momentul în care trecem din școala tradițională în mediul online, ne trebuie ceva mai multă pregătire la nivel de sistem. Sistemul, acest uriaș abstract, pe care nu știm să-l definim foarte bine. Și există tendința de a arunca vina din curtea noastră în cea a vecinului. Părinții îi blamează pe profesori, profesorii îi blamează pe părinți, iar elevul rămâne undeva la mijloc, poate puțin confuz sau chiar un pic detașat.
Copilul se folosește de taste mai mult, când trebuie să țină stiloul în mână. Poate a fost mai greu de gestionat expunerea la tehnologie și la limbaj virtual, scroll în neștire pe rețelele de socializare. Cred că este foarte important ca accesul la tehnologie să fie monitorizat, pentru că elevii, mai ales cei mici, au fost expuși la tot soiul de surse care nu le-au fost benefice, din ce vedem acum, așa că trebuie monitorizați și să schimbăm cumva paradigma în ceea ce privește învățarea online.
Putem face niște lucruri absolut fabuloase, dar marea greșeală a fost că nu au existat limite, nu au existat niște reguli clare în ceea ce privește intrarea la ore, iar creierul este inundat de dopamină când vedem toate imaginile acelea desfășurându-se în fața ochilor.
Și o altă problemă a fost de ortografie, iar rezultatele simulării sunt foarte apropiate și de rezultatele testărilor PISA și toată lumea a explodat în reacții. Cred că toate lucrurile acestea duc și la un deficit de atenție și văd o lipsă a dorinței de a cerceta autonom niște probleme. Profesorii vin și oferă elevilor niște informații, părinții oferă elevilor informații, dar multora le lipsește răbdarea de a sta cu sine și de a procesa informația cumva mai profund".
