Frontul din Ucraina s-a transformat într-un „un spațiu imens de testare a unor noi sisteme de armament, a unor noi doctrine de luptă”, unde a fost constatată și o revenire de purtare a luptelor ca în cel de-al Doilea Război Mondial, prin folosirea unor unor mase mari de artilerie, a explicat Mihai Isac, analist de politică externă, în direct la Euronews România. De asemenea, s-a constatat că există un interval de timp de aproape un an ”până când Occidentul alege să lase Ucraina să folosească aceste tipuri de armament”, a precizat Mihai Cernea, lector universitar și specialist etică militară.
În emisiunea ”Vocile care contează” de la Euronews România, analistul Mihai Isac a explicat că pe frontul din Ucraina este testată tehnică militară de nouă generație.
„Ucraina este un spațiu imens de testare a unor noi sistem de armament, a unor noi doctrine de luptă, a unor noi strategii. Vedem de la folosirea dronelor, la folosirea artileriei, vedem o renaștere a folosire a artileriei din timpul celui de-al Doilea Război Mondial când armata sovietică domina câmpurile de luptă din Estul Europei prin așa numitele sectoare de artilerie grea
Vedem modul în care Ucraina, dar și Rusia folosesc drone care sunt mult mai ieftine decât ar crede lumea. Vedem modelele Shahed folosite”, a afirmat analistul de politică externă.
Rusia evită sancțiunile Occidentului cu ajutorul unor țări terțe: „Avem această alianță toxică între Iran-Moscova și Beijing”
„Rusia are o capacitate destul de semnificativă de evitare a sancțiunilor occidentale prin folosirea firmelor din terțe țări, prin folosirea Serviciilor de informații federale. Am văzut o serie de anchete din presa internațională în care firme din Hong Kong erau acuzate de faptul că sprijină eludarea sancțiunilor de către Federația Rusă.
Avem această alianță toxică între Iran-Moscova și Beijing, unde sisteme de armament deja testate de către Iran în Siria și împotriva Israelului sunt folosite de către Federația Rusă în Ucraina. (...)
Vedem o creștere semnificativă a costurilor războiului cibernetic, pentru că atunci când vorbim despre drone, vorbim despre război cibernetic. Atât Rusia, cât și Ucraina au dezvoltat sisteme pentru a permite mutarea trupelor fără a fi lovite de aceaste drone.
Vedem o revenire a modului de purtare a războiului cum a fost în al Doilea Război Mondial - folosirea unor mase mari de artilerie, unor tancuri, unor trupe blindate. Vedem scăderea capacității de cucerire a unor orașe datorită fortificațiilor, pentru că Ucraina din 2015 a fortificat o serie de regiuni”, a mai precizat Mihai Isac, la Euronews România.
Ucraina recurge la fortificarea clădirilor după modelul israelian
„Iei o clădire și blindezi. Sunt diferite lucrări care se pot face. Aceeași problemă a întâmpinat-o și statul Israel atunci când a luptat cu Hezbollah în Liban în 2006.
Practic, sunt fortificații care folosesc tehnică modernă atât pentru detectarea a dronelor, vedem clădiri care au blindaj antitanc, care nu permite lovirea clădirii din prima lovitură.
Ucraina e un teren imens de testare a unor strategii de apărare și atac, de folosire a avioanelor în cadrul unor sisteme avansate de apărare”, a mai precizat analistul.
Ucraina a gonit flota rusă din Marea Neagră cu rachete Neptun
„Există un interes enorm din partea industriei militare din diferite țări pentru a furniza aceste armamente pentru a fi folosite.
Vedem folosirea unor noi sistem de rachete. Există o premieră. Ucraina prin folosirea rachetelor Neptun, de fabricație proprie, cu un anumit input occidental, a gonit flota militară rusă a Mării Negre până în vest a Mării Negre până în Cauzaz și Abhazia.
Vedem cum o mare închisă, cum este Marea Neagră, poate fi dominată de rachete și de drone fără a fi nevoie de o marină performantă.
Pentru România, care din nefericire, nu are o marină militară bine înzestrată. Programul Fregata a fost scufundat din cauza indeciziei politice și altor particularități specifice politicii românești. Oferă o nouă viziune pentru ceea ce ar putea să însemne armata viitorului pentru România”, a mai explicat Mihai Isac.
Specialist în etică militară: ”Observăm o distanță de cam un an până când Occidentul alege să lase Ucraina să folosească aceste tipuri de armament”
În contextul în care Ucraina face presiuni asupra aliaților pentru a-i permite să folosească armele occidentale în lupte pe teritoriul Rusiei, Mihai Cernea, specialist în etică militară și lector universitar în cadrul ASE, a observat că există un interval de timp de aproape un an de la momentul solicitărilor Kievului și până la aprobarea acestora.
„Observăm o distanță de cam un an până când Occidentul alege să lase Ucraina să folosească aceste tipuri de armament în diverse contexte sau să livreze tipurile de armament.
Directiva de la Casa Albă este evitarea așa zisului război nuclear. E clar, pe de altă parte, că Vladimir Putin nu o să înceapă un război nuclear decât dacă ar avea armate NATO lângă Moscova. Nu suntem în această situație și discuția e absurdă.
Mai sunt și alte moduri în care Rusia poate escalada față de Occident. Vedem ce se întâmplă în Africa de Vest în raport cu Franța”, a menționat Mihai Cernea
”Doctrina sovietică de sabotaj a fost reconstituită de Vladimir Putin”
”Sunt unii analiști militari occidentali care cred că doctrina sovietică de sabotaj a fost reconstituită de Vladimir Putin. Tot iau foc fabrici și prin Occident, nu doar prin Rusia - fabrici de armament.
Nu se știe care e situația. Germania a avut niște arestări recent, tocmai din acestui tip de sabotaj care are loc.
Statele europene nu se simt pregătite să facă față în acest moment unei ofensive de tip covert a FSB-ului, în acest context”, a concluzionat Mihai Cernea.
