Pentru un aer cât mai puțin poluat și o calitate a vieții ridicată, Bucureștiul are nevoie de refacerea cordonului de păduri din jurul său. Considerați adevărații plămâni verzi pentru locuitorii Capitalei, codrii ce mai compun pădurile din Ilfov se află la mijloc între interesele economico imobiliare și noi eforturi de protecție a acestora. Deși o parte din aceste păduri figurează ca arii naționale protejate, Romsilva este acuzată că exploatează lemnul, sub acoperirea legii, fără ca efectul calmant al activităților de reîmpădurire să se vadă cu adevărat pe teren.
Pe locul trei la capitolul cele mai poluate capitale din Uniunea Europeană, evoluția Bucureștiului din punct de vedere al calității aerului depinde de păstrarea coridorului verde de păduri din Ilfov și alte județe limitrofe. Rămășițe ale Codrului Vlăsiei de odinioară, actualele petice de pădure sunt supuse în prezent unei duble presiuni: cea a exploatării forestiere, însoțită de cea a dezvoltării imobiliare în localitățile din proximitatea Capitalei. Potrivit datelor statistice, județul Ilfov mai are păduri pe doar 15% din suprafață.
Alex Găvan, fondator Inițiativa Civică Centura Verde: ”Chiar în acest moment un mare virus tronează peste București și este poluarea. Dacă autoritățile și-ar îndeplini angajamentele deja asumate, Bucureștenii ar avea o medie de viață mai mare cu patru ani de zile. În București avem cel mai mare cost pentru tratarea afecțiunilor generate de poluare, 6,35 miliarde de lei în fiecare an.”
Diana Buzoianu, inițiator, deputat USR: ”Ne-au dispărut aproape o treime, în ultimii 30 de ani, din pădurile din jurul Bucureștiului. Vorbim de centura verde și de nevoia unei centuri verzi. Din aceste păduri nu ar mai trebui tăiat niciun arbore cu scop economic. Romsilva trebuie să se asigure doar că este regenerat ecologic acest spațiu și toate pădurile din jurul Bucureștiului.”
Bogdan Radu Balanișcu, secretar de stat, ministerul Mediului: ”Inițiativa în sine este bună. Nu respectă normele de tehnică legislativă, cuprinde noțiuni confuze și neconforme cu realitatea nu este formulat în stil juridic specific normativ, concis, clar, precis, conține pasaje obscure sau echivoce.”
Cristian Niculescu Țâgălaș, președintele comisiei juridice a Senatului: ”Nu pot să accept o reglementare care este aplicabilă doar unei anumite zone geografice. Trebuie reglementat la nivelul întregului Cod Silvic, nu pot scoate o porțiune, să facem o excepție de la o regulă, pentru că distruge regula.”
Peste jumătate de milion de copaci, tăiați doar în județul Ilfov
Numai în județul Ilfov, anul trecut, au fost tăiați peste jumătate de milion de copaci în cadrul lucrărilor de substituire menite să înlocuiască teiul, specie invazivă, cu stejarul care predomina în aceste păduri până la mijlocul secolului trecut. În cazul pădurii Cernica, parte din ariile naționale protejate Natura 2000, operațiunile de substituire nu au respectat toate prevederile legale. Și nici nu au efectul scontat, acuză specialiștii.
Dan Cătălin Turiga, inginer specializat în silvicultură, reprezentant Agent Green: ”A stopat taierile rase exact în perioadele în care cuibaresc și cresc pui, păsările. Cineva merge să inventarieze cuiburi, scorburi în acele păduri care urmează să fie tăiate la ras? Vă garantez că nimeni, atunci ce arie protejată pentru protejarea păsărilor mai avem? Cele mai nereușite regenerări sunt cel de tip natural, stejarul nu răspunde foarte bine acestui mod de regenerare. Chiar dacă a existat în anumite locuri, el a fost eliminat de concurență, realizându-se la timp acele lucrări de îngrijire a regenerării naturale. În aceste zone, 60-80% din arbori ar fi trebuit sa fie din specia stejar. Nu sunt și avem răspunsuri ale autorităților, corpul de control de la min mediului”
Romsilva se apără cu propriile date.
Bogdan Mihalache, șef Ocol Silvic Brănești: ”Teiul când ajunge la maturitate după punctul maxim nu mai reține atat de mult dioxid de carbon și nu mai eliberează aceeași cantitate de oxigen spre deosebire de puieții proaspăt plantați de stejar. În 2022 au fost regenerate artificial în jur de 23 hectare, la un hectar se folosesc 6.700 de puieți la hectar, deci undeva la 300 și ceva de mii de puieți au fost plantați efectiv manual. Mai există și regenerarile naturale, 40 de hectare. Care trebuie să aibă minim 10.000 de puieți la hectar. Sunt 1,4 milioane de puieți care se găsesc efectiv în pădure.”
Nevoia de protecție a ariilor de păduri protejate din Ilfov nu este singulară. În prezent, țara noastră este supusă unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, pentru tăieri ilegale și nerespectarea condițiilor de protecție în patru din cele cinci mari arii protejate: Domogled, Maramureș, Făgăraș, Frumoasa și Bucova.
