De ce nu a fost stabilit clar candidatul comun? De ce nici măcar data alegerilor nu a fost stabilită? Cel puțin aceste două întrebări duc cu gândul la anumite scenarii periculoase. Asta pentru că interesele personale ale diverselor persoane din partidele pro-europene pot devia România de la drumul european și o pot arunca pe mâna extremiștilor.
Aceasta este concluzia la care au ajuns experții, după ce au analizat toată situația politică din România. Este ca și cum aceste partide ar avea câte un cal troian în interior, care ar putea strica totul.
Astfel, acest ping-pong cu candidatura lui Crin Antonescu seamănă cu situația doctorului Cătălin Cîrstoiu, cel pe care PSD și PNL l-au susținut, inițial, pentru a candida la primăria generală a Bucureștiului, pentru ca, după ce și-au dat seama că cifrele nu-i ajută, să-l retragă din cursă pe ultima sută. Toată sytrategia s-a dovedit una falimentară pentru PSD și PNL, pentru că Nicușor Dan a câștigat alegerile.
Ceva similar se poate întâmpla și la alegerile prezidențiale, acolo unde surprinza ar putea fi un candidat extremist, indiferent că lui Călin Georgescu îi va fi permis sau nu să candideze.
„Joaca de-a alegerile” nu mai poate continua
Cristian Andrei, consultant politic și fondator al Agenției de Rating: „În lipsa unui proiect de viitor, este o constantă la toate partidele, în special de PNL și PSD, și problema este una mai largă, că partidele pro-europene sau mainstream sau vechi nu s-au străduit să ofere măcar mugurii sau bazele pentru așa ceva. Cred că este un gol imens lăsat partidelor și candidaților extremiști, care se pot juca cu aceste proiecte de viitor, în sens invers, în sensul fricii și sădirii neîncrederii în UE, în absolut toate lucrurile pe care noi le considerăm certe azi.
Legat de PSD, eu nu cred neapărat că PSD, în integralitatea lui, visează la o astfel de alianță sau o colaborare pe sub masă cu partide de tip AUR. Cred că, mai degrabă, la fel cum s-a întâmplat anul trecut, sunt foarte mulți cei care își doresc să folosească acest bloc european de partide și de votanți care susțin un candidat pro-occidental în favoarea lor. Și cred că astfel de persoane sunt și în PNL și mai ales în PSD.
Gândiți-vă că tot anul 2024, de fapt, a fost o negociere continuă între PNL și PSD, cine să aibă candidatul comun al acestor două partide care însumează aproape 3.000 dintre primarii României și, teoretic, au antene și reprezentanți până în ultima comună din țară. Deci cred că este un fel de poftă, de dorință de a profita de acest moment, mai mult ca niciodată. Este evident acest pericol al derapajului extremist, populist și sunt foarte mulți oameni politici care vor să profite de asta. De aici cred eu că apar aceste tensiuni.
Pe lângă imaginea PSD și PNL, victima este încrederea în alegeri, pentru că, în momentul de față - e și o chestiune care mă deranjează și personal - avem senzația că data alegerilor este o chestiune care ține de un troc politic. Și nu trebuie să existe așa ceva. Am văzut-o din nou tot anul trecut, cu comasările și alte chestii. Mai ales că noi suntem acum într-un regim de situație extraordinară, în care s-au anulat niște alegri.
OK, nu facem alegerile la o lună sau două, dar nu putem să le tot amânăm sau să avem astfel de condiționări în funcție de anumiți factori. Pentru că nu eu sufăr, ci toată încrederea în procesul electoral, în democrație, în alternanța la putere, în Constituție, toate se vor duce pe apa sâmbetei."
Dan Jurcan, sociolog și director de cercetare al IRES: „Orice indecizie, orice tergiversare a stabilirii datelor nu face altceva decât să afecteze actuala coaliție de guvernare. Spuneau de lecțiile învățate. Nu par să fi învățat absolut nicio lecție.
Dacă ne uităm la așa-zisa candidatură a lui Crin Antonescu, care trebuia într-un fel legitimată în forul de conducere al fiecărui partid, vedem că sunt și nu prea sunt de acord. Vedem o anumită presupusă tendință a PSD de a-și susține propriul candidat sau de a-l schimba pe domnul Antonescu, pornind de la ideea că el nu a fost testat în sondaje.
Or ar trebui să vedem lecțiile trecutului, ce s-a întâmplat de exemplu când domnul Cîrstoiu, la primăria Capitalei, a fost schimbat și fiecare partid a decis să meargă ba cu Gabriela Firea, ba cu domnul Burduja. Am văzut care au fost rezultatele, a câștigat Nicușor Dan. Deci această vorbă românească, 'când doi se ceartă, al treilea câștigă', pare să funcționeze în politica românească.
Ce s-a întâmplat când PNL și PSD nu au vrut să aibă un candiat comun la alegerile prezidențiale și au preferat să meargă cu domnul Ciucă și domnul Ciolacu? Niciunul dintre candidați nu a ajuns în turul 2 și doamna Lasconi a intrat. Deci vedem că toate aceste lupte intestine din coaliție, ba pe orgolii, ba pe cifre, nu fac altceva decât să sporească gradul de neîncredere, inclusiv neîncrederea domnului Crin Antonescu în spijinul celor două partide și asta nu e benefic din perspectiva susținerii electorale și a creșterii șanselor candidatului coaliției pro-occidentale să intre în turul 2."
Mai poate Crin Antonescu să fie candidatul comun al PSD și PNL?
În această situație, momentana autosuspendare a lui Crin Antonescu din candidatura la alegerile prezidențiale explică multe. Liderii celor două partide mari, PSD și PNL, au încercat o eventuală justificare a acestui pas în lateral făcut de Antonescu prin faptul că ar fi necesare anumite sondaje interne care să arate la ce nivel de popularitate se află anumiți candidați și abia apoi aceștia să fie propuși și susținuți. Numai că o astfel de explicație ste greu de crezut.
Cristian Andrei, consultant politic și fondator al Agenției de Rating: „Răspunsul pragmatic și rapid, de pe azi pe mâine, este nu (n.r.: PSD și PNL nu au un candidat care să-i facă față lui Călin Georgescu). Ai putea să cauți și să arunci 20 de nume într-o listă de sondaj, să vezi notorietate, încredere și să cauți neghina sau ca bobul de grâu într-o oală. Dar nu despre asta este vorba.
Orice candidat intră, cu susținerea explicită a PSD și PNL, va avea bagajul acestor partide. Nu vreau să facem copy paste după alianța civică CDR din anii 90, dar este nevoie ca partidele, în mod real, să construiască o ofertă politică în jurul unui candidat. Și când spun ofertă politică, nu mă refer la acel program de 200 de pagini pe care nu-l citește nimeni, ci de a spune, apropo de greșeli, că astea sunt lucrurile pe care vrem să le corectăm, avem negociat și avem o înțelegere cu societatea, cu organizații, cu personalități din societate și noi ne angajăm să susținem lucrurile astea în spatele unui candidat care ar putea să fie sau nu dintr-unul din aceste partide.
Înțeleg că e nevoie să faci această testare, dar nu poți să te rezumi doar la un beauty contest, în care să-l cauți, de pe azi pe mâine, pe cel care are cifre mai bune, pentru că nu este credibil, nu e suficient, oricât de popular ar fi acel om. Trebuie să spuni că astea sunt cele 5 sau 7 promisiuni mari ale României, am discutat cu aceste părți ale societății, suntem de acord să facem aceste reforme, înțelegem că trebuie să ne schimbăm și noi. Nu poți să mergi doar tactic tot timpul."
Dan Jurcan, sociolog și director de cercetare al IRES: „Noi am făcut un sondaj legat de percepția aului 2024 și a apărut această temă, doar 35% dintre români sunt de acord cu decizia CCR, ceea ce arată că argumentele prezentate public nu au fost suficiente pentru a convinge. În momentul când ai impresia că motivele pentru anularea alegerilor nu au fost suficient de clare, e posibil ca acest gest, care a fost prezentat ca un gest de apărare a democrației, să fie interpretat exact pe dos, ca fiind marcat de jocuri politice.
Deci e clar că există foarte multă nevoie de transparență, iar instituțiile publice ar trebui să înțeleagă și să clarifice o dată pentru totdeauna. Pentru că e clar că acolo au fost tot soiul de indicatori care ne arată că au fost anumite ingerințe, există și un raport al Departamentului de Stat, dar trebuie prezentate probe în justiție. (...)
Orice amânare se întoarce împotriva coaliției de guvernare, pentru că oamenii percep că în spate se găsește o mașinațiune, interese ascunse prin care vor să-și favorizeze candidatul. Or se vede foarte clar că oamenii au sancționat deja la alegerile de anul trecut acest tip de a face politică și cred că și PSD și PNL ar trebui să înțeleagă că oamenii au nevoie de o decizie transparentă și rapidă. Așa cum se și spune în toate cursurile de leadership, o decizie proastă este mai bună decât o indecizie.
Sigur că e posibil să fie schimbări. Acest val suveranist care mătură înteraga Europă e normal să se manifeste și aici, dar nu însemană că trebuie să-l transformăm într-o catastrofă. E suficient să ne uităm la Italia lui Meloni și să vedem că, totuși, Italia nu a ajuns pe marginea prăpastiei."
