Protestele din Iran se extind în întreaga țară, iar pe internet circulă filmulețe care susțin că poliția a trecut de partea manifestanților în unele localități. În încercarea de a pune capăt revoltei declanșate de moartea unei tinere după ce a fost reținută de poliție, autoritățile de la Teheran au restricționat accesul la Internet.
Update: Cel puţin 76 de persoane au fost ucise în Iran de la începutul manifestaţiilor declanşate de moartea unei tinere după arestarea sa de către poliţia moravurilor, a relatat luni organizaţia neguvernamentală Iran Human Rights (IHR), cu sediul la Oslo, potrivit AFP, citată de Agerpres.
„Conform informaţiilor adunate de Iran Human Rights, cel puţin 76 de persoane au fost ucise în manifestaţiile” din 14 provincii din ţară, precizează ONG-ul într-un comunicat, adăugând că printre morţi se numără „şase femei şi patru copii”.
Iran Human Rights afirmă că a obţinut „videouri şi certificate de deces care confirmă focuri de armă cu gloanţe reale asupra manifestanţilor”.
Știrea inițială: Televiziunea de stat sugerează că 41 de protestatari și polițiști au fost uciși în timpul violențelor în vreme ce iranienii ies în stradă în mai multe țări din lume.
Şeful Autorităţii judiciare iraniene, Gholamhossein Mohseni Ejei, a ameninţat la sfârşitul săptămânii trecute că va nu manifesta „nicio indulgenţă” faţă de manifestanţi, după zece zile de proteste în întreaga ţară în urma decesului unei tinere aflate în custodia poliţiei moravurilor, care au costat viaţa a 41 de persoane, scrie AFP, citată de Agerpres.
Anterior, preşedintele Ebrahim Raisi a îndemnat forţele de securitate să acţioneze „ferm împotriva celor care subminează securitatea şi pacea ţării şi a poporului”.
Gholamhossein Mohseni Ejei a insistat asupra „necesităţii de a acţiona fără nicio indulgenţă” faţă de instigatorii „revoltelor”, a raportat site-ul Mizan Online.
Cele mai mari manifestații din ultimii 3 ani
Manifestaţiile au izbucnit la 16 septembrie, ziua în care a murit Mahsa Amini, arestată la 13 septembrie, la Teheran, deoarece „purta haine necorespunzătoare”, de către poliţia moravurilor, o unitate însărcinată cu aplicarea unui cod vestimentar strict pentru femei în Republica Islamică a Iranului.
Aceste manifestaţii sunt cele mai mari din Iran de la cele din noiembrie 2019, cauzate de creşterea preţului la benzină, în plină criză economică, care au afectat o sută de oraşe şi au fost sever reprimate (230 de morţi, conform unui raport oficial, peste 300, potrivit Amnesty International).
Ele sunt marcate de ciocniri cu forţele de securitate şi de sloganuri ostile puterii, potrivit presei şi activiştilor. De câteva zile, videoclipurile online arată scene de violenţă la Teheran şi în alte oraşe mari precum Tabriz (nord-vest). În unele, forţele de securitate pot fi văzute deschizând focul în direcţia manifestanţilor.
În acest timp, principalul partid reformator din Iran, Uniunea Poporului Iranului Islamic, a cerut statului să anuleze portul obligatoriu al vălului islamic. Această formaţiune, apropiată de fostul preşedinte reformator Mohammad Khatami (1997-2005), a cerut de asemenea desfiinţarea „poliţiei morale” şi autorizarea manifestaţiilor paşnice.
