Aproximativ 4,8 milioane de persoane fac o croazieră în fiecare an. Înainte de pandemie, acest număr era chiar mai mare, fiind de aproximativ 30 de milioane de pasageri.
Dar, pe măsură ce industria croazierelor își revine după consecințele devastatoare ale COVID, multe porturi în care aceste nave ancorează își reevaluează prezența. Unele speră chiar să le interzică cu totul, invocând preocupări de mediu, sociale și economice, potrivit Euronews Travel.
Așadar, ce se întâmplă în industria croazierelor și de ce unele destinații spun adio acestor hoteluri plutitoare gigantice?
Aceste orașe europene spun ”nu” croazierelor pentru a limita turismul excesiv
În timpul pandemiei, orașele europene care se luptă cu turismul excesiv au experimentat cum ar putea fi viața fără croaziere. Pentru unele, acest lucru a declanșat încercări de a interzice sau de a limita numărul de nave care fac escală în aceste porturi.
În 2021, Veneția a oprit navele mari de croazieră să ancoreze în centrul său istoric. Deteriorarea lagunei a făcut ca UNESCO să amenințe că va pune orașul pe lista sa de amenințări dacă navele nu vor fi interzise permanent.
Aceștia susțin că navele mari provoacă poluare și erodează fundațiile orașului, care suferă deja de inundații regulate. Interzicerea înseamnă că navele mari de croazieră și navele de containere nu mai pot intra în canalul Giudecca din Veneția, care duce la faimoasa Piață San Marco.
Au mai existat încercări de a opri navele mari și înainte, legislația anterioară fiind anulată. Dar presiunea a crescut când, în 2019, un vas de croazieră s-a prăbușit într-un port din Veneția, rănind cinci persoane.
Iar până la interdicția din 2021, chiar și companiile de croazieră au fost de acord. După ce a fost anunțată, Asociația Internațională a Liniilor de Croazieră (CLIA) a declarat că "a susținut o nouă abordare timp de mulți ani", numind-o un "pas important înainte".
Ce orașe europene iau în considerare interzicerea navelor de croazieră?
Alte orașe ar putea urma în curând exemplul. Ada Colau, primarul Barcelonei, a declarat recent că va limita numărul de turiști de croazieră în oraș dacă va fi realeasă în luna mai. Noile măsuri ar putea înjumătăți numărul de persoane care debarcă, care poate ajunge la 200.000 pe lună în timpul sezonului de vârf.
"Patruzeci la sută dintre navele de croazieră se opresc timp de patru ore. Ele nu oferă orașului un randament economic, iar mii de oameni debarcă, creează mari probleme de mobilitate și apoi pleacă. Este o industrie pe care trebuie să o limităm", a declarat ea pentru ziarul britanic The Times în februarie.
Poluarea este, de asemenea, un motiv de îngrijorare în Barcelona, care s-a clasat ca fiind cel mai rău port de croazieră în ceea ce privește poluarea aerului din Europa într-un studiu realizat anul trecut de Transport & Environment.
Primarul din Marsilia, cel mai mare port de croazieră din Franța, s-a pronunțat, de asemenea, împotriva industriei, susținând că aceasta "sufocă" orașul cu poluarea aerului. Amsterdam, Santorini și Dubrovnik au înăsprit, de asemenea, restricțiile impuse companiilor de croazieră.
Navele de croazieră aduc bani acolo unde acostează?
Unul dintre cele mai mari argumente ale susținătorilor menținerii navelor de croazieră este contribuția acestora la economia locală. Dar oare oaspeții de pe aceste nave gigantice cheltuiesc efectiv bani în orașele în care acostează?
Mai multe studii au arătat că pasagerii care debarcă de pe nave nu contribuie atât de mult la economia locală pe cât ați putea crede. Având la dispoziție la bord toată mâncarea, băutura și suvenirurile pe care și le-ar putea dori vreodată, banii rămân pe mare.
Poate că nu este surprinzător când afli că cea mai mare navă de croazieră din lume, Wonder of the Seas, are 20 de restaurante, un teatru de 1.400 de locuri și magazine care vând orice, de la ceasuri fine la modă. În funcție de pachetul pe care îl alegeți, mâncarea și băutura sunt adesea incluse, iar achizițiile sunt scutite de taxe și impozite.
Un studiu realizat la Bergen, Norvegia - o oprire populară pentru excursii în fiorduri - a constatat că până la 40 % dintre oameni nu au părăsit niciodată nava. Cei care au coborât pe uscat au cheltuit în medie mai puțin de 23 de euro.
Alte cercetări efectuate în 2013 în acest oraș norvegian au descoperit că durata șederii a fost probabil unul dintre cei mai importanți factori care determină cheltuielile pasagerilor.
Durata medie a șederii în port este de aproximativ opt ore, dar aceasta poate varia masiv în funcție de itinerariul navei. Pentru unele - cum ar fi Barcelona - poate fi o escală de doar patru ore
Iar cheltuielile rămân scăzute chiar și atunci când pasagerilor li se oferă mai multe oportunități de a cheltui bani.
Industria croazierelor susține că contribuția medie a unui pasager la economia locală este mult mai mare decât cea estimată de Bergen, de aproximativ 100 de dolari (91 de euro) pe zi.
O modalitate de a reduce diferența ar fi creșterea taxei pentru pasageri percepute în porturi, care în prezent tinde să fie de aproximativ 4-14 euro de persoană.
Industria croazierelor afirmă că face demersuri pentru a-și îmbunătăți atât impactul social, cât și cel de mediu.
Liniile de croazieră au fost printre primele din sectorul maritim care s-au angajat să reducă emisiile de dioxid de carbon cu 40% până în 2030, potrivit CLIA. Unele dintre ele s-au angajat chiar să ajungă la un nivel net zero până în 2050.
Rămâne de văzut dacă aceste obiective de anvergură vor fi suficiente pentru a liniști localnicii sătui din orașele portuare.
