De la 1 ianuarie 2025, românii vor avea o nouă fracție de colectare separată - textilele. Acum, majoritatea hainelor ajung la groapa de gunoi unde poluează mai departe. Însă reciclarea hainelor este una dificilă, spun experții. Asta din cauza amestecurilor de materiale. O posibilă soluție ar fi să cumpărăm mai puțin și mai de calitate. Iar ce nu mai folosim, să donăm.
Fiecare european arunca aproximativ 11 kg de haine la gunoi în fiecare an. Și asta după doar șapte purtări. Conform Parlamentului European, atunci când își schimba garderoba, majoritatea oamenilor arunca hainele alături de gunoiul menajer în loc să le doneze.
Doar 1% din hainele folosite ajung să devină haine noi
Ruxandra face parte din acel procent de 1%. Are 27 de ani și a început în urmă cu un an să dea o nouă viață hainelor deja folosite.
Ruxandra Gheorghiu, creator de haine: ”Acesta a fost printre primele pe care le-am făcut. Este reversibilă jacheta. Partea asta este dintr-o pelerină de ploaie, iar partea asta este făcută dintr-o pătură.
Arta și creația s-au născut în familie, și la fel și pasiunea pentru sustenabilitate.
Ruxandra Gheorghiu, creator de haine: ”Cred că dintotdeauna am fost pasionată de modă într-un fel sau altul. Sunt scenografă, deci asta are un impact destul de mare a asupra ceea ce am ales să fac. Am lucrat la un spectacol în care era vorba despre consumerism, Agamemnon de Rodrigo Garcia. Acolo am avut inclusiv un decor reciclat aproape complet, pentru că era un oraș făcut din din cutii.”
Pentru a fabrica un tricou din bumbac este nevoie de aproximativ 2.700 de litri de apă
Industria textilă este astăzi printre cele mai mari surse de degradare a apelor. Pentru a fabrica un tricou din bumbac este nevoie de aproximativ 2.700 de litri de apă. Adică necesarul unui om pentru doi ani și jumătate. Hainele se reciclează mult mai greu decât alte materiale precum plasticul sau metalul, așa că majoritatea ajung la groapa de gunoi. Ideal ar fi să le donăm dacă sunt încă într-o stare bună.
Mihai Tănase, expert de mediu: ”Hainele vechi reprezintă o problemă pentru mediu atunci când nu mai pot fi folosite. De aceea este cel mai bine să încercăm să le donăm în contextul în care ele mai pot fi purtate și de altcineva. Pentru că în momentul în care le aruncăm, chiar și colectate separat, nu există încă foarte dezvoltată industria reciclării.”
În România, unele magazine mari și ONG-uri pun la dispoziție containere în care se colectează haine. Însă în țara noastră nu există fabrici de reciclare a textilelor.
Mihai Tănase, expert de mediu: ”În cazul textilelor, pe viitor ar trebui să vedem tot mai multe containere care colectează separat haine și deșeuri textile, pentru că de anul viitor, prin lege, România va trebui să pună la dispoziție, autoritățile locale din România vor trebui să pună la dispoziție cetățenilor containere pentru fracție separată textile.”
Pentru Ruxandra întreg procesul este important. De la haine în sine, până la etichetele de pe ele, totul se face cu gândul să arunce cât mai puțin. Fiecare bucățică de material își găsește un rol.
Ruxandra Gheorghiu, creator de haine: ”Aleg diverse sacouri, pantaloni lungi din second hand-uri sau mai primesc donații de la apropiați. Am inclusiv unele haine făcute din perdele, din draperii. Aș vrea să le să le arăt oamenilor cum ar putea să cumpere un produs de calitate și care care să fie de lungă durată.”
La nivelul Uniunii Europene, peste 85% dintre haine sunt incinerate sau aruncate în depozitele de deșeuri.
