Moș Crăciun, așa cum îl știm astăzi în România, a avut și vremuri mai grele. În Comunism, timp de peste 40 de ani, românii îl așteptau pe Moș Gerilă, o copie mai puțin fericită, de inspirație sovietică, a bătrânelului simpatic care împarte daruri. Totul a început atunci când comuniștii au declarat Crăciunul, 25 decembrie, zi lucrătoare.
Cel mai simpatic personaj al sărbătorilor de iarnă nu era pe gustul comuniștilor
Cel mai simpatic personaj al sărbătorilor de iarnă nu era pe gustul comuniștilor, pentru că acesta purta denumirea unei sărbători religioase, în totală opoziție cu ideologia partidului comunist, proclamată atee. De aceea, în România, odată cu venirea la putere a comuniștilor, patronul sărbătorilor de iarnă a devenit un personaj de inspirațe sovietică: Ded Moroz, adică Moș Gerilă. Noua denumire a venit la pachet și cu un set de reguli festive: serbările de iarnă erau atent supravegheate de Federația Sindicatelor Comuniste.
Alina Pavelescu, istoric Arhivele Naționale: „Moș Gerilă e de fapt un sindicalist, se sindicalizează și aduce daruri în cadru organizat membrilor de sindicat.”
Pe 25 decembrie 1947, pe prima pagină a ziarului Națiunea, a apărut imaginea unui personaj care dorea a fi Moș Crăciun. Noul Moș era mult prea tânăr, proletar, zâmbitor, pregătit să se dedice Partidului Comunist, prin muncă. Imaginea era însoțită și de un text: „începând din acest an, Crăciunul nu va mai fi ca înainte, iar acest lucru este știut de toți cei care se călăuzezc după steaua de pe marele cer al Moscovei”.
Alina Pavelescu, istoric Arhivele Naționale: „Ține cumva de trecerea vizibilă între simbolistica religioasă și simbolistica religiei politice, care era până la urmă Comunismul, în unele situații, în anii '50, mai ales când influența sovietică este foarte directă și puternică în România, Steaua Magilor este înlocuită de steaua de pe turnul Kremlinului, care apare în felicitările de Anul Nou, evocând în mintea oamenilor fix ceea ce ei aveau deja familiar în minte, atunci când se gândeau la Crăciun. Steaua care-i călăuzește pe magi iată că devine steaua de la Kremlin, care-i călăuzește pe oameni către noua fericire pământească promisă de Comunism.”
În România, modelul lui Moș Gerilă sovietic nu a fost împrumutat în totalitate. În cultura rusă, la împărțirea darurilor, acesta era însoțit și de Zâna Fulg de Nea, Snegurocika. La români, Moșul era mai degrabă un personaj singuratic, dar felul în care era reprezentat în imaginile vremii trăda filiera sa sovietică.
Pe felicitările sau în articolele de presă, cuvântul Crăciun nu apărea
Pe felicitările sau în articolele de presă, cuvântul Crăciun nu apărea. Pomul de Crăciun era pom de iarnă, iar sărbătoarea Crăciunului era sărbătoarea de iarnă.
Alina Pavelescu, istoric Arhivele Naționale: „Realismul socialist, curentul artistic era în floare, în anii '50, și asta se vede în iconografia noii sărbători, se vede în iconografia felicitărilor, care se numeau tot așa, „felicitările pentru sărbătorile de iarnă”. Termenul ăsta de „sărbătorile de iarnă” înlocuiește termenul de Crăciun și Anul Nou și, de fapt, principala sărbătoare din spațiul public devine Anul Nou, care era și zi liberă și care, de asemenea, se sărbătorea în mod oficial, inclusiv oficialitățile Partidului Comunist și Ceaușescu, de la el avem cea mai bogată iconografie, cele mai multe fotografii legate de modul în care își primea colindătorii la Comitetul Central al Partidului, împreună cu membrii biroului politic și cu soția lui, Elena Ceaușescu.”
Moș Gerilă a devenit din nou Moș Crăciun în anul 1990
În presa din Comunism, poeziile care preaslăveau partidul erau la ordinea zilei. În perioada sărbătorilor de iarnă, textele erau axate pe ideea recompensei pe care Moș Gerilă le-o aduce fruntașilor în muncă. În poeziile dedicate copiilor, moșul răsplătea pionierii care și-au făcut datoria.
Alina Pavelescu, istoric Arhivele Naționale: „Moș Gerilă e un moș bun, care îi răsplătește pe copiii cuminți, iată, mai ales pe cei care au fost pionieri sârguincioși, au adunat sticle și borcane, au luat note bune la școală, au sădit pomișori în curtea școlii.”
Moș Gerilă a devenit din nou Moș Crăciun în anul 1990, moment când românii au putut din nou să-și ureze, fățiș: „Crăciun Fericit!”.
