Prin glasul profesorului Aleksandr Madry, unul dintre experții de top din domeniu, MIT a atras atenția Legislativului american asupra nevoii de reglementare a folosirii Inteligenței Artificiale de către Big Tech (companiile mari din Tehnologie) și în general. "Nu mai suntem într-un science-fiction, ci într-un veritabil punct de inflexiune", a precizat reprezentatul celebrului Institut de Tehnologie din Massachusetts.
punct de inflexiune (în acest context) = eveniment-cheie, care schimbă traiectoria unui proces, evoluția economică sau socială
MIT: "AI nu mai e ceva SF. E în lume, aduce beneficii, dar și riscuri"
MIT vede stabilirea unui cadru legal pentru Inteligența Artificială drept "instrument important", menit să dea asigurări că utilizarea tehnologiei este în concordanță cu obiectivele societății. Legislativul ar trebui să își pună întrebări cu privire la scopul și explicabilitatea algoritmilor pe care îi folosesc corporațiile, într-o etapă precursoare reglementării, crede profesorul Madry.
În observațiile sale, reprezentantul Institutului a ridicat trei probleme.
În primul rând, a menționat că Inteligența Artificială "nu mai ține de science-fiction" sau se limitează la laboratoarele de cercetare. "Este în lume, unde poate aduce beneficii enorme, dar prezintă și riscuri."
Apoi, Madry a mai spus că AI ne expune la "interacțiuni care merg împotriva intuiției umane". Instrumentele AI precum ChatGPT imită comunicarea umană, iar oamenii sunt predispuși să accepte, fără să își mai pună întrebări, produsul acestui model lingvistic.
Scenariul pesimist este că ne vom pierde abilitățile analitice, avetizează reprezentantul MIT. Pe de altă parte, ar fi o greșeală să reglementăm inteligența artificială ca și cum ar fi umană – de exemplu, solicitându-i să-și explice raționamentul și presupunând că răspunsurile rezultate sunt credibile.
În cele din urmă, Aleksandr Madry a atras atenția asupra structurii pe care se sprijină aceste noi modele de inteligență artificială. Faptul că sunt gestionate doar de câteva companii mari și că sunt construite pe bazele și sistemele acestora, le face periculoase și, totodată, vulnerabile.
Se mai ridică o dilemă: cine trebuie să răspundă, din punct de vedere juridic în cazul unei situații delicate și cine ar trebui să abordeze problema?
"Ne aflăm într-un punct de inflexiune când vine vorba despre CE va aduce inteligență artificială. Să știm să profităm de această oportunitate înseamnă să discutăm despre rolul ei, despre CE anume vrem să facă pentru noi și, mai ales, despre CUM ne asigurăm că este benefică pentru toți. Va fi o conversație dificilă, dar trebuie să o avem și să o avem acum", a declarat profesorul MIT subcomisiei din Congres, în cadrul căreia a avut loc dezbaterea.
GPT-4 și noul AI de la Google, demonstrații impresionante
Poziția MIT din Congres vine în urma celor mai recente soluții AI propuse de Big Tech. Compania OpenAI a lansat, pe 14 martie, cea mai nouă versiune de AI generativ.
GPT-4 compune cântece, scrie scenarii și recunoaște scrisul utilizatorului. Generează până la 25.000 de cuvinte, în răspunsurile tip text - prin comparație, Chat GPT generează doar 3.000 - poate purta convorbiri îndelungate, poate căuta prin documente și propune analize. Potrivit creatorilor săi, este mult mai avansat în analiza logică, în raport cu versiunea anterioară iar riscul de răspunsuri neconforme a scăzut cu peste 80%.
Tot zilele trecute, și Google a prezentat capacitățile noului său AI generativ. Google Workspace vrea să revoluționeze procesele de muncă din companii.
Într-un video de nici două minute, AI-ul Google acoperă o multitudine de sarcini primite de la utilizatorii umani ai Workspace. Începe prin a sintetiza în două, trei paragrafe convorbiri interminabile via e-mail, știe să scrie singur prezentări ori să le pună în slide-uri PowerPoint structurate de la o singură frază-cheie, selectată de user.
sursa informațiilor: news.mit.edu
