Lupte grele între București și Bruxelles pentru depolitizarea celor peste 1.400 de companii de stat. În prezent, clientela politică a partidelor de guvernământ domină consiliile de administrație ale firmelor și întreprinderilor publice.
Primul semnal că Guvernul este dispus să cedeze presiunilor Comisiei Europene a fost demisia în bloc a conducerii Agenției pentru Monitorizarea Întreprinderilor Publice, care controlează toate companiile deținute de guvern. Până și această instituție fusese politizată de Coaliție. În lipsa îndeplinirii acestui jalon, cei peste aproape 3 miliarde de euro din tranșa a 3-a din PNRR rămân blocați.
7% din economia țării în mâinile AMEPIP și SGG
Demisia în bloc a conducerii AMEPIP a provocat un mic cutremur în domeniul companiilor de stat pe care le controlează. În prezent, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice monitorizează 7% din economia României, cât reprezintă cele 216 companii deținute direct de guvern și aproximativ 1200 de companii controlate de autoritățile publice locale.
Demisiile ar fi fost cerute de către Comisia Europeană, nemulțumită de numirile politice în fruntea instituției.Dar mai ales de tergiversarea de către aceștia a depolitizării companiilor de stat, susțin surse politice pentru Euronews.
Victor Negrescu eurodeputat PSD, vicepreședinte PE: ”Nu vorbim de nicio presiune, nu există presiune. Tot timpul există lucruri de îmbunătățiri și în această privință înțeleg că erau lucruri de îmbunătățit. Decizia este luată, evident, în în concordanță cu ceea ce discută cu Comisia Europeană, însă e o decizie asumată de Guvernul României, pentru că suntem independenți în a lua astfel de decizii.”
Corina Murafa, expert în politici publice: ”Suntem campionii formelor fără fond, scriem legii, inventăm agenții, dar în realitate iese la concurs tot cine trebuie să iasă. Și ca atare, din păcate, eu sunt sceptică în privința faptului că vom putea realiza o reformă profundă a acestui domeniu. Comisia Europeană, cel puțin într-o primă instanță, nici măcar nu s-a uitat la numirile din companii. În primul rând, asta au criticat felul în care a fost numită conducerea acestei agenții, faptul că reprezentanții conducerii nu îndeplineau criteriile minime din legea care guverna înființare a METIP și în același timp că și marea majoritate a persoanelor angajate în agenție, de fapt, sunt detașări, sunt persoane tot așa, posibil, inclusiv din nou, clientele de partid, ținând cont că sunt salarii destul de mari în această instituție publică.”
Guvernanța corporativă, doar pe hârtie. Angajamente neîndeplinite
Conform angajamentelor asumate de țara noastră, AMEPIP ar fi trebuit ca până acum să reducă cel puțin la jumătate practica numirilor interimare în aceste consilii de administrație.
Angajamente neîndeplinite
- Reducerea cu 50 % a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat centrale – termen T4 2023
- Reducerea cu 10 % a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat centrale - termen T4 2023
- Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători termen T4 2022
Sursa: PNRR
Aceasta este și portița prin care se menține în continuare sistemul politic clientelar de numire a unor persoane cu conexiuni politice, dar fără pregătire profesională , în Consiliile de Administrație a acestor companii de stat. (CARTON 3) Potrivit unui memorandum al Secretrariatului General al Guvernului, în lunai mai a acestui an, din totalul de 142 de întreprinderi publice de la nivel central, doar la 25 s-a finalizat procedura de selecție. Restul au încă CA-uri formate din administratori provizorii. Ratarea acestor ținte are o consecință clară: este unul dintre motivele pentru care Comisia Europeană nu a aprobat nici până în prezent a treia cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,7 miliarde de euro.
Numiri politice pe mandate provizorii în companii cheie
CA-uri cu mandate provizorii
- Ministerul Economiei – 42 de companii
- Ministerul Transporturilor – 22 companii
- Ministerul Energiei – 17 companii
- Mediu, Finanțe, Cercetare, MAPN – alte 17 companii
Sursa: Memorandum SGG
Otilia Nuțu, Expertforum: ”Dacă Guvernul intenționează cu adevărat să îmbunătățească guvernanța corporativă a companiilor de stat, primul semnal pe care trebuie să-l dea va fi numirea acestei conduceri și punerea AMEDIP în funcțiune și vedem după aceea ce se întâmplă și cu administrarea companiilor de stat. Aici este miza cea mare, companiile de stat sunt o plăcintă foarte interesantă și din cauza asta e și atât de greu. E o pungă bună de resurse din care se pot da și sinecuri, se pot face și achiziții cu firme prietene, se pot favoriza anumiți jucători din piață.”
În loc să combată fenomenul așa cum s-a angajat la Bruxelles, Guvernul a tolerat însă noi numiri. În luna mai, în fruntea Transelectrica a fost instalată, din nou cu titlu interimar, o nouă conducere printre care și vechiul președinte Munteanu Ștefăniță, un apropiat ale liderilor PSD, Mihai Tudose și Marcel Ciolacu. Între timp, în alte CA-uri se înghesuie și încă își iau indemnizația de membru de 8 până la 10.000 de lei lunar, medici veterinari, patroni de fotbal sau de saloane de coafură, dar și foști angajați SRI sau simpli absolvenți de Litere.
CA-urile de stat, sinecuri pentru clientela politică
- Stefăniță Munteanu, CEO interimar Transelectrica – antreprenor, fost consilier al premierului Mihai Tudose;
- Marilena Gubendreanu, membru CA CFR Marfă – absolventă de Litere, Univ, Spiru Haret
- Bociu Ionel Sabin Emil, membru CA CFR Infrastructură – medic veterinar, fost primar
- Petre Ungureanu, membru CA Electrificare CFR SA - fost angajat SRI
- Monica Hunyadi, membru CA Electrificare CFR SA – patron salon cosmetică
- Doru Iamandi, membru CA CFR Călător - fost patron de club de fotbal și consilier PSD
Nicolae Ciucă, președintele PNL: ”Vi se pare normal ca în astfel de consiliu de administrație să vedem în continuare, de exemplu, medici veterinari, specialiști mai degrabă în Facultatea de Litere sau absolvenți. De fapt, nu absolut. Este nevoie ca pentru consiliile de administrație și tot ceea ce ține de specificul unui domeniu să vină oameni pregătiți, care încă o dată nu trebuie să aibă legătură cu politica.”
Cu cele mai multe companii în subordine încă restanțe la acest capitol, ministrul Economiei acuză dificultăți de ordin tehnic. Și de lipsa de apetit a celor din privat pentru indemnizațiile, considerate prea mici la stat.
Radu Oprea, ministrul Economiei: ”Probabil că peste 80% sunt încă cu numiri interimare. Avem procedura începută pentru toate companiile din coordonarea noastră, inclusiv pentru cele din industria națională de apărare. condițiile s-au schimbat. Spre exemplu, într-un consiliu de administrație din care fac parte cinci persoane, un singur reprezentant poate avea statul român. O treime dintre reprezentanți trebuie să fie de sex feminin și cel puțin una dintre persoanele trebuie să fie auditor.trebuie să fie persoane independente, să vină din mediul privat.”
Topul datornicilor, condus de companiile de stat
- Compania Națională a Huilei (CNH) - 5,2 mld. lei (aprox. 1,04 miliarde euro)
- CFR Marfă - 1,7 mld. lei (340 milioane euro)
- Complexul Energetic Hunedoara (CEH) – 1,44 mld. lei (288 milioane euro)
- Unifarm – 1,4 mld. lei (280 milioane euro)
- SNCFR – 1,2 mld. lei (240 milioane euro)
- Societatea Comercială pentru Închiderea Minelor – 1 mld. lei (200 de milioane euro)
SURSA: Raport BM
Fenomenul numirilor politice și menținerii sistemului clientelar mai are încă un efect nedorit. Societățile de stat domină topul primelor 20 de companii cu datorii la bugetul de stat. Cu pierderi totale de peste 1,2 miliarde de lei, pe fondul lipsei de performanță și de producție a conducerilor trecute și actuale, multe dintre ele se află în prezent în insolvență. Clasamentul datornicilor este dominat de Compania Națională a Huilei, cu restanțe de peste un milliard de euro, dar regăsim în această listă CFR Marfă și SNCFR, Unifarm și Complexul Energetic Hunedoara.
