Despre latinitatea limbii române învățăm cu toții la școală. De la unele cuvinte, până la alfabetul folosit, recunoaștem ușor proveniența romană. Dar poate că un lucru nu atât de bine știut de mulți este că limba noastră nu a fost întotdeauna scrisă cu litere latine.
Vreme de sute de ani, din Evul Mediu și până la mijlocul secolului al XIX-lea, limba română s-a scris cu alfabet chirilic, influență venită din tradiția ortodoxă slavonă. Istoricii nu au date exacte privind introducerea alfabeului chirilic.
La Arhivele Naționale ale României sunt mai multe documente care arată cum s-a revenit la scrierea latină în a doua jumătate a secolului națiunilor. Trecerea de la alfabetul chirilic, la cel latin este probabil, alături de Revoluția pașoptistă, unul dintre fundamentele identității naționale românești.
„Nu avem mărturii scrise când a apărut scrierea în chirilică în Cancelarie, dar cert este, pentru că de-a lungul secolelor, se folosește deopotrivă în Moldova și Țara Românească cu precădere în scrierea de Cancelarie”, a explicat pentru Euronews România Claudiu Turcitu, șeful biroului de arhivă medievală de la Arhivele Naționale.
Trecerea la literele latine s-a făcut în timpul domniei lui Cuza
Ilinca Lăurdeanu, nepoata lui Mihai Viteazul este prima care notează pe un document personal numele său cu litere latine.
”Într-un zapiț pentru o moșie, logofătul scrie în chirilică, este grafiat foarte frumos acest document cu tot cu sigiliul Ilincăi Lăurdeanu, însă semnătura redă, în 1641: „Eu, Ilinca, fata a lui Pătrașcu Vodă” Semnătura este scrisă în litere latine. Prin urmare, tendinețele de a utiliza literele latine au existat anterior secolului XIX”, a explicat Turcitu.
Schimbarea oficială de la chirilic la latin s-a produs în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În Monitorul Oficial din 1860 apare chiar documentul care obligă toți funcționarii publici să scrie folosind alfabetul latin.
”Ke din chirilică devine che, ki devine chi, iar regulile sunt semnate de Ion Ghica”, a explicat Turcitu.
Trecerea a fost, însă treptată, a mai durat aproximativ un deceniu până când întregul aparat administrativ s-a conformat. Astăzi, româna scrisă cu alfabet chirilic mai poate fi studiată doar la Facultatea de Istorie, însă foarte puțini istorici o mai pot citi.
