”Limba română are virtuți complete. Poate fi vehicul a tot ceea ce se întâmplă spiritual în om”, spunea Petre Țuțea. Modul în care se dezvoltă o limbă reflectă viața milioanelor de oameni care o vorbesc. Este vie și evoluează odată cu noi. Ca să poți vorbi o limbă vie, trebuie să înțelegi cultura în care aceasta trăiește. Este ceea ce au făcut și doi britanici, care au fost fascinați de limba română.
Latinitatea limbii române, vorbită într-o țară aflată în spatele Cortinei de fier, i-a fascinat pe cei doi britanici, care au aflat întâmplător de ea, la școală, în anii ‘70-80. Astăzi, Martin Maiden, profesor universitar și lingvist, care a înființat în 2012 catedra de Limba Română de la Oxford, și jurnalista Alison Mutler, care a studiat româna la facultate și s-a stabilit aici după Revoluție în calitate de corespondent Associated Press, sunt vorbitori fluenți de limba română.
Fascinat de limba română, șocat de România reală
Euronews România a vorbit cu amândoi, cu ocazia sărbătoririi zilei Limbii Române. Cei doi britanici au o perspectivă cu totul specială asupra culturii, limbii române și a istoriei noastre recente.
În Anglia anilor ‘70, o lume care era cât de poate de depărtată României conduse de Ceaușescu, un adolescent de 13 ani a găsit într-o librărie o gramatică veche a limbii române.
”Adevărul este că nu știu de ce m-am simțit prins de limba română, pentru că atunci, în anii ‘70, nimeni nu studia limba română în Anglia, România era așa de departe, ni se părea o țară închisă, încât nimeni nu se interesa de limba română, dar eu am găsit într-o librărie o gramatică a limbii române pe care am cumpărat-o și am studiat-o și vă spun sincer că nu am înțeles absolut nimic, pentru că gramatica respectivă nu reprezenta limba română modernă, ci limba română din anii ’30 și mi se părea că este totul foarte complicat.”, a spus Martin Maiden.
El a venit în România pentru prima dată în 1987. L-au șocat atunci bulevardele întunecate ale Bucureștiului, clădirile gri, câinii de pe străzi și lipsurile.
”Țin minte că am intrat într-o alimentară și n-am găsit decât paste și dulceață (...) și a fost o experiență chiar șocantă. Țin minte ultima zi, am plecat dimineața devreme, am ajuns în Anglia și a trebuit să mă duc la cumpărături, și am fost absolut șocat de bogăția lucrurilor pe care le-am găsit în magazine. Fusesem 4 săptămâni în România, mă obișnuisem într-un fel cu ce nu era în România și a fost un adevărat șoc cultural. Acum e aproape invers, sunt mai puține lucruri în magazinele din Anglia după Brexit decât în România”, a povestit Maiden.
Țara înghețată de dincolo de Cortina de fier
Alison Mutler, copil al Războiului Rece, se pregătea să studieze franceza la facultate, era pasionată de limbi străine, în special de limbi romanice.
”Am aflat că în România, care e dincolo de Cortina de fier se vorbește o limbă latină. Am zis «cum așa?». Am început să studiez, să cercetez și am zis gata, nu mai studiez franceză, mass-media, chiar dacă am oferte la facultate. Am hotărât că voi studia limba și literatura română la universitate la Londra, am luat legătura, am avut un interviu, profesorul nu a fost foarte impresionat de entuziasmul meu, dar i-a plăcut că am studiat latina, a spus că altfel era mult prea grea limba română de la zero”, a povestit Mutler
Ea a studiat româna patru ani la facultate și a venit pentru prima dată în România în 1984.
”Mi s-a părut absolut superbă ca peisaj, dar înghețat într-un fel, nu puteai să intri în vorbă cu oamenii, spre exemplu, în Ungaria, oamenii veneau și vorbeau cu tine, îți ofereau cazare, pâinea era pe cartelă, deci nu erau produse foarte multe. Lumea se temea să intre în vorbă cu tine și asta e mare păcat. Mi s-a părut că lucrurile nu mergeau bine în România”, a povestit jurnalista.
Inițial a lucrat ca interpret pentru ziariștii străini, luând astfel contact și cu profesia pe care a practicat-o ulterior.
”La început, când am venit să lucrez ca jurnalist după ‘89, mi-au trebuit 2 luni să mă acomodez, să înțeleg limba română vorbită, pentru că știam din text academic, din cărți, dar nu știam cum se vorbește, cum se aude”, a povestit aceasta.
Catedra de limba română de la Oxford
Maiden a revenit în țara noastră după Revoluție, iar la începutul anilor 2000 s-a și căsătorit cu o româncă. La Oxford predă din 1996 și tot acolo a înființat catedra de limba română în 2012.
”Cine vine să studieze limba română la Oxford? Nu sunt români, bineînțeles, ei deja știu limba, sunt studenți englezi sau din alte țări care sunt interesați de limba română. Într-un fel sunt fascinați, ca și mine, de o limbă care le este străină, dar nu e o limbă imposibil de învățat. E posibil să înveți limba română în destul de puțin timp, cu toate dificultățile pe care le prezintă, și cred că acesta este farmecul limbii române, e fascinantă fiindcă are niște proprietăți care nu există în alte limbi europene”, a explicat profesorul universitar.
Martin Maiden a scris și o gramatică a limbii române alături de lingviști de la Academia Română. De asemenea, Alison Mutler a scris o carte de memorii, în română, despre primii 16 ani de democrație din țara noastră.
