250 de institute de cercetare bugetate de stat vor fi evaluate până la începutul anului viitor. Soarta lor atârnă de această evaluare. Institutele neperformante nu vor mai primi finanțare și vor fi comasate cu cele cu activitate dovedită. Iar posturile de conducere, unele plătite chiar cu zeci de mii de euro lunar, vor fi desființate. Printre ele se regăsesc institute create special pentru foști politicieni precum Institutul Levantului, care nu se pot lăuda cu activitatea științifică dorită.
Potrivit datelor oficiale, în România există circa 550 de institute de cercetare, dintre care 249 în sectorul public și 301 în mediul privat. Cu 20.000 de angajați, cercetători și alte categorii de personal, 42 dintre aceste institute se regăsesc în coordonarea Ministerului Cercetării. În anii trecuți, unii conducători de institute de cercetare au fost privilegiații ordinelor de miniștri când a venit vorba de bugetele alocate. Dar mai ales de salariile încasate.
Topul salariilor în acest domeniu este condus de Directorul General al Institutului Silvic, Marin Drăcea. În 2019, titularul pe acest post încasa aproximativ două milioane de lei brut, ceea ce înseamnă o indemnizatie netă lunară de aproape 20.000 de euro. Și alți directori de institute de cercetare au fost plătiți cu salarii nete de 30.000-40.000 de lei lunar. Pe lângă acest venit, unii dintre ei mai încasau între 10.000 si 14.000 lei ca membri în CA-urile ale altor institute de cercetare.
În contextul în care guvernul intenționează să vină în această toamnă cu un pachet de reducere a cheltuielilor, se preconizează și comasarea a 20% din totalul institutelor de cercetare. Ministerul Cercetării promite evaluări profesioniste după model polonez. Cât despre nivelul de salarizare a directorilor din domeniu, ministrul crede că este simplu folclor.
Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării: „Vom face o mapare exactă împreună cu specialiști ai Băncii Mondiale și cu mediul privat. Nu doresc apriori din start să spun cine va trebui să plece acasă și cine nu, cine va fi comasat cu cine. Există acest folclor că ar exista venituri de 30-40.000 lei net, aștept documentele oficiale. Dacă ai specialiști care aduc plus valoare, pot să câștige din partea mea și un milion de euro pe lună. Nu poți să fii într-o situatie in care să plătești doar salariul și atât”.
Alte zeci de institute, aflate în coordonarea unor ministere precum cel al Agriculturii sau ale unor foruri, precum Academia Română, ar putea împărtăși aceeași soartă. Și ele vor fi supuse evaluării. Așa cum va fi evaluat și Institutul de Studii Avansate pentru Cultura si Civilizația Levantului. Creat în 2017 la inițiativa fostului președinte Emil Constantinescu, institutul este finanțat anual cu echivalentul unui milion de dolari, bani publici, din bugetul Senatului. Și are aproape zero activitate academică sau de cercetare.
Institutul a supraviețuit deja unor tentative de desființare. Iar în prezent, salariile la acest institut ar putea crește. Asta pentru că un proiect liberal propune ca cei 36 de angajati să fie remunerați pe aceeași grilă de salarizare care se aplică în momentul de față pentru aparatul de lucru al Administrației Prezidențiale, al Parlamentului, al Guvernului și al altor institutii publice centrale. În plus, ei ar putea beneficia și de un spor de până la 15% din salariul de bază.
Evaluarea ar trebui să țină cont de performanța proiectelor de cercetare derulate și mai puțin de clientela politică care populează unele dintre aceste institute de cercetare.
Cristian Pîrvulescu, analist politic: „Investiția în cercetare este o investiție esențială pentru a asigura plus valoare. Dacă nu există plus valoare, atunci aceste institute nu reprezintă o cheltuială justificată. Simpla comasare nu este o soluție, folosirea cât mai echilibrată a banilor în cercetare este absolut necesară. Dacă asistăm la o politizare a cercetării, e un dezastru. Dacă pozițiile se distribuie pe criterii de clientelă politică, atunci situația nu poate decât să ducă la un eșec total al cercetării românești”.
În prezent, România este Cenușăreasa Europei la capitolul cercetare, alocând cel mai mic procent din UE. Poate acesta este și unul dintre motivele pentru care numărul institutelor de cercetare s-a înjumătățit în ultimii 10 ani, atunci când existau peste 1.100 de astfel de entități în domeniu.
